Analizele Manager.ro: Ce planuri are Putin cu Rusia?

Analizele Manager.ro: Ce planuri are Putin cu Rusia? vladimir putinrusiaoligarhii rusiresurse naturale

Dupa experienta dura a capitalismului salbatic din anii '90, cei mai multi rusi au renuntat la angajamentul lor fata de piata libera si la valorile acesteia si s-au indreptat spre etatism, definit drept controlul statului asupra economiei. Vladimir Putin a inteles lucrul acesta. Dar totodata a inteles si ca o intoarcere totala la etatism, cu o economie planificata de la centru si aflata sub control administrativ, nu are sorti de izbanda. Asa ca, odata ajuns la putere, a inceput sa caute ingredientul secret care sa impace proprietatea privata, pe de o parte, si nevoile statului rus, pe de alta parte.
Statul are un inteles aparte pentru rusi si, la fel cum se intampla si in cazul altor mari puteri, el este personificat: Mama Rusia, Mat’Rossiya, Rodina Mat. Deosebirea in Rusia este ca, in timp ce Mama Rusia trebuie protejata, ea nu te protejeaza neaparat la randul ei. In SUA, de exemplu, statul exista pentru a apara drepturile individuale, in schimb in Rusia situatia se prezinta exact pe dos: statul este pe primul loc, iar indivizii trebuie sa i se subordoneze acestuia si intereselor sale.

Aceasta este ideea de baza de la care a plecat Vladimir Putin. O idee care s-a materializat intr-o revigorare a statului, mult slabit in perioada Eltin, cand oligarhii proaspat imbogatiti luau de fapt deciziile in politica, in functie de interesele lor personale. Putin a venit si a schimbat starea lucrurilor. Nu a interzis initiativa privata si afacerile, dar a intervenit in forta in marile business-uri atunci cand a considerat ca sunt puse in pericol prioritatile statului. Iar relatiile sale din ultimul deceniu cu oligarhii rusi ilustreaza foarte bine aceasta politica: acesti oameni de afaceri puternici, rebeli si egocentrici s-au vazut nevoiti sa-si schimbe atitudinea si par sa fi inteles acum (si sa accepte) ca interesele statului sunt mai presus de cele ale corporatiilor individuale.

Primul semnal major pe care l-a transmis Putin in acest sens, dupa venirea sa la putere, a fost arestarea lui Mihail Hodorkovski in 2003, cel mai bogat om din Rusia la vremea aceea. Acuzat de frauda fiscala, acesta a fost trimis la inchisoare in Siberia, unde se afla si acum, in ciuda protestelor Occidentului care considera ca in spatele arestarii sale se afla motive politice. La fel, mari necazuri au avut si oligarhii Boris Berezovski si Vladimir Gusinski, considerati in anii '90 printre cei mai puternici oameni din Rusia. Amandoi erau patronii unor imperii media, amandoi l-au criticat pe Putin si amandoi traiesc in momentul de fata in strainatate. Mai putini la numar si mai temperati, toti oligarhii ramasi in Federatie sunt constienti acum ca isi pericliteaza afacerile daca provoaca Moscova.

A ramas celebru un episod petrecut in urma cu cativa ani, cand Putin era premier. Aflat intr-o vizita-fulger la uzina BazelTiment, achizitionata in 2007 de oligarhul apropiat puterii Oleg Deripaska, Putin l-a admonestat pe acesta in fata camerelor de filmat, deoarece nu investeste in propria afacere si lasa astfel oamenii de rand prada somajului si crizei economice. Putin a criticat si faptul ca salariile angajatilor sunt platite cu intarziere. „De ce fabrica dumneavoastra este asa neglijata?”, a spus atunci premierul pe un ton aspru, relateaza AFP. „Toate salariile care nu au fost platite (aproape 1 milion de euro, n.r.) trebuie platite. Data limita este azi”, a continuat Vladimir Putin.

Mai mult, el le-a prezentat celor din conducerea uzinei un contract menit sa relanseze productia. „Oleg Vladimirovici l-a semnat?”, a intrebat Putin, facand referire la Oleg Deripaska. „Nu va vad semnatura, veniti si semnati”, a spus premierul, oferindu-i un stilou afaceristului. Cu capul plecat, Deripaska a venit langa Putin si a semnat actul, apoi, vadit emotionat, a vrut sa se intoarca la locul lui, cu stiloul premierului cu tot. Pe un ton sec, Putin i l-a cerut inapoi.

In aceste conditii, nu e de mirare ca multi oligarhi se gandesc sa plece definitiv din tara, nu inainte de a-si transfera afacerile in strainatate.

Revenind, cum vede Putin strategia de functionare si dezvoltare a Rusiei, cum vrea sa imbine interesele statului si pe cele ale mediului privat? Cel mai bun raspuns in acest sens l-ar putea oferi ultimul raport de activitate in calitatea sa de prim-ministru, pe care Putin l-a prezentat in urma cu 1 an in fata parlamentului rus. Acest raport poate fi catalogat drept un document programatic ce poate oferi o imagine asupra modului in care vor fi gestionate politica si economia rusa in urmatorii ani.

Astfel, una dintre temele principale ale discursului a fost necesitatea crearii unei economii adaptate provocarilor secolului XXI, o economie care sa genereze maximum de valoare adaugata si totodata sa fie capabila sa ofere fiecarui cetatean un loc de munca unde acesta sa isi manifeste creativitatea si inteligenta. Din perspectiva lui Vladimir Putin, strategia de dezvoltare ce satisface aceste exigente presupune investitii masive in urmatoarele sectoare: industria grea, industria constructoare de masini, industria materialelor noi (a se citi materiale sintetice create cu ajutorul nanotehnologiilor), industria high-tech si industria farmaceutica.

Iar aspecte cruciale pentru implementarea acestei strategii sunt 1) crearea conditiilor favorabile pentru aliante tehnologice intre companiile ruse si companiile straine si 2) stimularea aparitiei in Rusia a intreprinderilor capabile sa sustina un ciclu complet al unui produs nou, incepand de la proiectare si terminand cu asamblarea finala.

Aceasta strategie nu este noua. Vladimir Putin sustine ca utilizarea unei strategii similare in perioada 2008-2011 a permis mentinerea cresterii economice si ca rezultatul principal al implementarii ei consta in faptul ca nivelul actual al somajului este mai redus decat nivelul somajului inregistrat inaintea declansarii crizei economice globale. Ca o paranteza, contrastul cu ceea ce se intampla in Romania este evident: politicienii nostri considera ca exploatarea resurselor tarii de catre companiile straine este cheia crearii locurilor de munca, in timp ce Vladimir Putin (presedintele unei tari care dispune de o cantitate impresionanta de resurse naturale) merge pe alta idee: ca locurile de munca sa fie create de stat (!) in sectoarele economice cu maximum de plusvaloare, iar companiile straine sa fie invitate nu la praduirea subsolului tarii, ci la crearea unor centre de proiectare si productie, nu doar a unor linii de asamblare finala.

Alte teme ale discursului lui Putin au fost facilitarea accesului la creditare pentru companiile care lucreaza in domenii strategice, sustinerea exporturilor (altele decat cele de resurse naturale), dezvoltarea tehnologiilor practice si mai ales a cercetarii – o prioritate pentru orice tara care isi doreste sa fie altceva decat o banala colonie a capitalului strain – dezvoltare care se vrea stimulata prin dublarea pana in 2018 a salariilor profesorilor si cercetatorilor.

Economistii avertizeaza insa ca fara o lupta serioasa impotriva coruptiei sau fara o crestere substantiala a pretului gazelor si petrolului pe piata mondiala, Vladimir Putin va avea dificultati majore in a pune in practica aceasta strategie. Conform unei analize a agentiei de rating Fitch, implementarea ei ar necesita, pentru urmatorii sase ani, cca 160 de miliarde de dolari, o suma disponibila doar daca pretul petrolului ar creste cu 20%, dat fiind ca economia Rusiei este deosebit de dependenta de pretul petrolului si ca orice scadere a acestui pret ar putea duce tara la o situatie de deficit bugetar.  

Pe termen scurt, Kremlinul ar putea obtine resursele financiare necesare prin marirea impozitelor impuse industriilor de metal si minerit, precum si din privatizarea unor companii de stat. Insa reforma economiei va fi in continuare necesara, ca de altfel si cea a pensiilor, care devine din ce in ce mai stringenta: varsta de pensionare a rusilor se numara printre cele mai mici din Europa - 55 de ani pentru femei si 60 de ani pentru barbati. Conform Associated Press, economistii avertizeaza de mai multa vreme ca sistemul nu este sustenabil, insa Putin a promis in campania electorala de anul trecut ca varsta de pensionare va ramane neschimbata.

In concluzie, modul cum va reusi Putin, un etatist, sa mentina statul rus pe linia de plutire va fi un lucru foarte interesant de vazut in urmatorii ani. Dar si mai interesant de vazut va fi efectul unui eventual esec al planurilor sale.


Cititi si:
Analizele Manager.ro: Rusia este o imensa corporatie, condusa de Putin
Analizele Manager.ro: Lucruri mai putin stiute despre viata oligarhilor rusi