Analizele Manager.ro: Aderarea Bulgariei la spatiul Schengen o problema care ne priveste direct

Analizele Manager.ro: Aderarea Bulgariei la spatiul Schengen o problema care ne priveste direct spatiul schengenaderarea romaniei la spatiul schengenromania si bulgaria

Ca si noi, bulgarii si-au pus mari sperante in NATO si in Uniunea Europeana. Pentru cetatenii de rand, aceste structuri garantau cumva faptul ca lucrurile vor incepe sa mearga mai bine si ca interminabila perioada de tranzitie se va… termina. N-a fost insa asa. Au trecut ani buni de la intrarea in NATO (2004) si de la intrarea in UE (2007), iar acum tara duce lipsa unui obiectiv national major, capabil sa mobilizeze inca o data societatea in jurul ideii ca, poate-poate, se va schimba ceva.
Intrarea tarii in Schengen ar fi putut fi un astfel de (nou) obiectiv, dar concretizarea lui se lasa asteptata. Bulgaria a primit un veto clar atat din partea Olandei, cat si din partea celor mai buni prieteni in UE ai prim-ministrului Boiko Borisov - Nicolas Sarkozy si Angela Merkel.

E-adevarat, conditiile tehnice au fost indeplinite – asta insemnand de fapt ca bulgarii au cumparat masiv tehnologie occidentala de supraveghere si control al frontierelor – in schimb au aparut cerinte noi, mult mai greu de indeplinit.

Concret, este vorba de conditia pusa de UE ca sefii crimei organizate din Bulgaria, implicati in contrabanda cu alcool, tigari, arme si in traficul cu imigranti clandestini, sa fie arestati. Cerinta e logica, in acord cu politica generala a UE, dar problema e ca acesti sefi ar trebui sa fie insotiti in puscarie de multi politicieni, politisti, magistrati – toti vinovati de a fi inchis ochii sau chiar de a fi participat la actiunile ilegale ale interlopilor.

Coruptia constituie de fapt marele obstacol impotriva intrarii tarii in Schengen si nu conditiile tehnice, care sunt pana la urma doar o formalitate. Bulgaria a cheltuit peste 1 miliard de euro pentru a se inzestra cu un sistem sofisticat de supraveghere a frontierelor, dar degeaba - granitele ei sunt in continuare printre cele mai permeabile ale Uniunii Europene si asta din cauza coruptiei, desigur.  

“Este foarte bine ca aveti echipamente care pot detecta de la distanta daca un imigrant ilegal se ascunde intr-un camion”, a spus Karel van Kesteren, ambasadorul Olandei in Bulgaria. “Dar daca 100 de euro sunt de ajuns pentru ca vamesii sa se uite in alta parte, n-ati facut nimic. Nu putem da cheia casei comune a Europei decat unei persoane care este 100% de incredere si care respecta toate regulile.”

Iar Bulgaria este departe de a fi o asemenea persoana de incredere. Coruptia la frontiere e in floare, iar vilele somptuoase ale vamesilor dovedesc acest lucru.

Ca o paranteza, ca tot vorbim de frontiere, sa amintim si de o noua tendinta care se manifesta in tara vecina si care afecteaza de asemenea permeabilitatea granitelor, dar intr-un mod mai subtil. Este vorba despre acordarea facila a cetateniei bulgare unor cetateni macedoneni, scopul acestora fiind sa obtina un buletin sau un pasaport bulgaresc ce le permite sa calatoreasca liberi prin Europa.

La granita cu Macedonia, de exemplu, se inregistreaza un adevarat exod al tinerilor macedoneni, someri si fara vreo anumita competenta, care profita de bunavointa autoritatilor bulgare ca sa solicite naturalizarea. Sunt cateva conditii de indeplinit, printre care:

1) sa vorbeasca bine bulgareste, ceea ce nu e prea greu, dat fiind ca multi lingvisti considera macedoneana drept un dialect al limbii bulgare;
2) sa aiba domiciliul in Bulgaria. Dar nici aceasta nu este o problema: in unele orase bulgaresti situate de-a lungul granitei macedonene dovada domiciliului se poate obtine usor, de la indivizi intreprinzatori care, contra cost, ii iau in spatiul lor pe doritori. Nu e de mirare astfel ca pe o singura adresa sunt inregistrati uneori sute de macedoneni.

Revenind la coruptie, sa spunem ca solicitarile UE pentru eradicarea fenomenului se refera nu numai la coruptia din vami, ci la coruptie in general – o problema foarte grava in Bulgaria, concretizata prin legaturile foarte stranse care exista intre interlopi si lumea politica.

Aceste legaturi sunt o obisnuinta in Bulgaria si datorita lor a fost posibila ascensiunea unor personaje ca, de exemplu, “tarul Kiro”, pe numele sau adevarat Kiril Raskov, un lider al comunitatii rrome, care ar fi trebuit sa zaca de multa vreme in puscarie pentru infractiuni diverse (de la fabricarea de alcool falsificat si pana la traficul de femei si copii).

Relatiile sale la cel mai inalt nivel l-au scutit insa de neplaceri, asta pana la incidentele de la sfarsitul lunii septembrie a.c., din satul Katunita. Atunci, un tanar a fost lovit cu masina si ucis de asociati ai lui Raskov, iar cetatenii, satui de coruptia si ineficienta autoritatilor, au fost cat pe ce sa declanseze un pogrom impotriva rromilor. Ministerul de Interne s-a grabit sa-l aresteze pe Raskov pentru a calma situatia si de-atunci acesta se afla in arest.

Aceasta actiune a autoritatilor este insa una izolata, facuta mai mult de ochii lumii, si nu prea convinge Bruxelles-ul ca lucrurile se misca intr-adevar in directia cea buna. Cerinta asanarii societatii bulgare de elementele mafiote ramane in vigoare, ca o conditie de baza pentru primirea tarii in spatiul Schengen.

Am prezentat toate aceste informatii despre Bulgaria si despre dificultatile ei in aderarea la spatiul Schengen pentru ca problema ne priveste in mod direct. Conform declaratiei lui Laurent Wauquiez, fost ministru al Afacerilor Europene, Romania nu poate intra fara Bulgaria in Schengen.

Nu exista un dosar romanesc si unul bulgaresc, ci un singur dosar comun al celor doua tari. Un lucru intarit, de altfel, de faptul ca in orice referire la extinderea spatiului Schengen in sud-estul Europei sunt mentionate invariabil numele ambelor tari.