Chopin pastreaza inca secretul mortii sale?
frederic chopininimasecretconcert
Mai mult decat un compozitor renumit, in Polonia, Frederic Chopin este un erou national, fiind simbolul luptei pentru libertatea tarii.
Talentul muzical de exceptie a lui Chopin a devansat epoca sa. Rafinamentul si nuanta compozitiilor sale apreciate de contemporanii sai, incarcate cu note de melancolie, dar si cu „suflet polonez”, au un efect hotarator asupra stilului interpretativ al concertelor de pian, fiind apreciate si azi in programele de concerte.
Frederic Chopin, artist romantic tipic, de o sensibilitate care depasea granitele normalitatii, a avut o sanatate subreda. O tuse obositoare care-l secatuia, febra, infectii pulmonare. La care, spre sfarsitul vietii, s-au adaugat si migrenele. E lesne de inteles ca toate acestea au condus catre o stare depresiva, care a amprentat puternic cu note melancolice intreaga sa creatie.
Un studiu al cercetatorilor polonezi, publicat in Medical Humanities, a revelat ca moartea compozitorului nu a fost provocata de tuberculoza, diagnosticul stabilit initial, ci de o boala genetica cu grave consecinte asupra plamanilor: o fibroza chistica.
Astazi, dupa 201 ani de la nasterea sa, cercetatorii se lupta inca sa solutioneze cauzele unei morti timpurii. O enigma inca neelucidata. Ce intampina rezistenta guvernului polonez, care a refuzat solicitarea specialistilor de face un test ADN pe un fragment din inima muzicianului.
Inima, pastrata mai bine de 160 de ani intr-o urna de cristal zidita intr-unul din stalpii unei biserici din Varsovia, este singura care ar putea „destanui” secretul unei morti premature.
Fisa medicala a lui Chopin (1810-1849) le-a furnizat specialistilor suficient material pentru a-i face sa-si sustina noua teza a mortii compozitorului: mucoviscidoza (boala congenitala caracterizata printr-un exces de vascozitate a secretiei glandelor endocrine ce sporeste gradul infectiilor bronhiale).
Moartea timpurie a lui Chopin si predispozitia sa la boli ale plamanilor sunt argumente ale cercetatorilor care au inceput cu asiduitate o analiza a cartilor-martor din epoca respectiva.
Astfel, doi medici spanioli, Manuel Velasquez Caruncho si Francisco Branas Fernandez, de la departamentele de radiologie si neurologie ale Spitalului Lugo (Spania), au inceput un studiu al cauzelor halucinatiilor de care suferea Frederic Chopin. Ca material de studiu au folosit chiar documente ale apropiatilor, precum cele ale prietenei sale, George Sand.
Evenimente, intamplari, incidente, toate se reunesc, straduindu-se sa scoata la iveala cauzele care au condus catre o moarte grabita.
Intr-o biografie a muzicianului, din 1985, Bernard Gavoty, autorul, semnaleaza un incident din timpul unui concert sustinut la Manchester:
In timpul interpretarii Sonatei in si minor, Chopin s-a indepartat foarte grabit de la pian, imediat dupa scherzo. „Am vazut aparand din clape acele creaturi blestemate, ivite intr-o noapte lugubra la o manastire”. Amanunte aparute intr-o scrisoare adresata de compozitor fiicei lui George Sand.
Autorul biografiei mai aminteste, pe baza istorisirilor lui George Sand, ca in Mallorca, in timpul unei calatorii, manastirea i se parea lui Chopin „in mare parte plina de teroare si de fantome”. De multe ori, acesta nu facea diferenta dintre vis si realitate si se vedea „inecat intr-un lac”, „convins ca este mort”.
Elementele se repeta, imaginea mortii revenind constant, insotita de imagini complexe, de infectii acute si febra. In special, seara.
Concluzia „probabila” a specialistilor: epilepsie, focalizata in lobul temporal. Pentru cel care la varsta de 20 de ani paraseste Polonia, chiar inaintea unei insurectii impotriva Rusiei, luand cu sine un pumn de pamant natal intr-un vas de argint, parca presimitind ca nu se va mai intoarce niciodata in tara. Pentru cel al carui „suflet visator presara putina melancolie chiar si in cele mai vesele compozitii ale sale. Pentru cel care va locui la Viena, apoi la Paris, unde moare pe 17 octombrie 1849.
De ce se straduiesc cercetatorii atat de mult sa dea un raspuns exact pentru moartea timpurie a celui care ne-a incantat auzul cu acordurile sale pline de sensibilitate?
Profesorul Wojciech Cichy, unul dintre specialistii polonezi in mucoviscidoza, isi exprima speranta ca toate cercetarile efectuate vor avea darul de a ajuta bolnavii si, in special, copiii. Cei care au legatura cu viitorul, desigur, si cu dorinta de a infaptui ceva "mare", precum el, Frederic Chopin.
Si daca inima compozitorului a supravietuit distrugerii masive a Varsoviei de catre nazisti, nu cumva o fi un semn?