Oamenii robotizati ai companiilor
relatii clientiangajati robotiautomatizarecompanii
A suna la serviciile de asistenta (tehnica) ale institutiilor care le-au pus la dispozitie clientilor niste urechi care sa-i asculte si niste guri care sa le ofere o rezolvare este, de multe ori, sursa de enervare, dar, uneori, si de amuzament sau intristare.
Oricum ar fi, pana sa ajungi sa vorbesti cu o fiinta umana, cu un semen, trebuie sa asculti tu, clientul, muzica, low-fi, nu hi-fi.
Beethoven si Mozart se aud ca la gramofon sau cel mult ca la pick-up-ul cu lampi al bunicilor si nici… creatiile compozitorilor contemporani nu se simt mai bine, filtrate prin "galene".
Sa tot fi fost orele 18 si ceva cand m-am pus "pe telefon", cum s-a incetatenit aceasta expresie adanc zgarietoare si sperietoare de timpane.
Bifez, telefonistic, ca am luat la cunostinta ca exista posibilitatea inregistrarii convorbirii. Bifez ca vreau continuarea ei. Bifez si niste bucati muzicale in cheia cretei scrijelind tabla si, dupa relativ scurt timp, aud prima voce, de robot asexuat, dar cu timbru feminin.
In ciuda acestui fapt, intonatia seamana izbitor cu a lui Cosmo Kramer, unul dintre cei patru eroi principali din "Seinfeld", cand si-a deschis linie telefonica de informare cinematografica.
Cu vocale lungite si rotunjite de parca preda limba romana unor incepatori cu deficiente de atentie, vocea imi cere niste date de identificare.
Din fericire, institutia respectiva nu pretinde sa-ti spui codul numeric personal in gura mare, ci informatii mai... nuantate, iar, daca cineva de langa tine ar incerca un mic furt de identitate, nu ar mai fi rugat sa dea amanunte pe aceleasi "teme".
In sfarsit, ajung la o voce "live", precum ultimele faze din "Vocea Romaniei". Spun "buna seara" si interlocutoarea imi raspunde "buna ziua".
Poate ca lucreaza de multe ore si a renuntat sa le mai numere, mai ales ca nu o primi nimic in plus pentru prestatia suplimentara.
Spre deosebire de alte contacte de la relatii cu clientii, duduia este bine. Nu numai ca intelege aproape rapid problema, ci - lucru rarissim - isi da seama ca nu este de competenta ei, ci tine de "next level".
Purced catre acesta. Alt nivel, aceeasi muzica, dar "ton" diferit, de pusti saritor intru ajutorul clientilor. Iar spun "buna seara", iar mi se raspunde cu "buna ziua". Probabil ca, din ratiuni de securitate, oamenii lucreaza intr-un buncar si nu percep daca este zi, seara sau noapte...
Iar explic cum sta sau, mai bine-zis, cum nu merge treaba si, la capatul catorva minute, problema este aproape rezolvata, asa ca ii multumesc domnului si spun, din nou, "buna seara", mai ales ca ne apropiam de orele 19.00.
Cu toate acestea, el a ramas pe... modul de functionare/comunicare "robot", urandu-mi, in continuare, "o zi buna"...
Si la buletinele meteo ale unor televiziuni, la ora 8, ni se ureaza, dupa prezentarea informatiilor, sa avem o dupa-amiaza placuta.
Deci, dupa dimineata, vine dupa-amiaza, desi insusi termenul "dupa-amiaza" arata ce anume, ce interval de timp, ce interval orar, succede amiezii, miezului zilei, orelor 12...
Este de inteles ca aceia dintre noi care se trezesc la 5 dimineata sau care, desi nu sunt atat de matinali, lucreaza pana tarziu, sa aiba tendinta de a face totul automat(izat), dar probabil ca metoda cea mai buna de a nu ne transforma in roboti este tocmai sa constientizam acest pericol.
In functie de cand ati citit aceste randuri, o dimineata/zi/dupa-amiaza/seara/noapte buna va doresc!