Nisipurile patriei si nisipurile de aur
litoral romanescnispurile de aurvama vechemamaiaolimp
Daca o tine in acest regim termic, vara aceasta va fi paguba curata pentru hotelierii si comerciantii de pe litoralul romanesc, atat pentru cei care nu-si bat joc de banii turistilor, cat si pentru cei care, de ani de zile, numai asta fac, in parte si pentru ca sunt lasati de catre clienti.
Inainte de 1990, Mamaia si Neptun-Olimp erau cele mai ravnite statiuni din Romania. Acum, la inceput de sezon 2014, fostele celebre hoteluri din Olimp, cu vedere panoramica spre mare si cele numite dupa regiunile tarii noastre, precum si impejurimile lor arata precum orasul Prypiat.
Unde este acesta? La doi pasi de centrala atomoelectrica de la Cernobil. In aprilie 1986, dupa explozia de la centrala, locuitorii orasului Prypiat au fost evacuati de catre autoritati.
Li s-a spus ca vor fi adusi inapoi peste cateva zile, dar nu s-au mai intors vreodata la casele lor, decat poate ca turisti, dupa ce orasul fantoma a devenit o macabra atractie.
Asupra statiunilor de pe litoralul nostru nu s-a abatut vreun nor radioactiv, vreun cataclism, iar turistii romani nu au fost evacuati de pe litoralul tarii lor cu forta de catre autoritati.
In schimb, asupra litoralului s-au abatut privatizari nereusite si, ulterior, concurenta strainatatii, precum si legea cererii si a ofertei.
La sfarsitul lunii mai, in Mamaia, inca se mai lucra la pavarea strazii principale. Cine venise la mare ca sa scape de betoanele din orasul sau si sa nu mai auda zgomot de ciocane si de flexuri taind placi ceramice se simtea ca… acasa.
Mai lipsea sa faca astfel de operatiuni vreun vecin cazat in camera de deasupra si chiar ca relaxarea ar fi fost totala.
In schimb, la sfarsitul saptamanii trecute, in capat de Olimp, numai paragina lucra, continuand sa muste din hoteluri vechi si din cele incepute si neterminate, cu rabdarea marii care erodeaza tarmul.
Daca la imaginea deprimanta se adauga o sambata ploioasa si un cer intunecat de duminca, nu e de mirare ca plaje si statiuni erau aproape pustii.
Ceva animatie era, insa, in Vama Veche, unde boemul si neboemul se-nganau cu marea, unde fostii hipioti au ajuns sa vina pe doua sau pe patru roti ale unor "aparate" noi-noute la care, in anii in care isi puneau cortul pe plaja poata ca nici nu visau.
Daca polii de interes, de asa-zis lux si de fite ai litoralului romanesc s-au schimbat, au ramas la locul lor doua constante: marea si serviciile proaste.
Cea mai mare parte a personalului este la fel de neinstruit, mustele sunt la fel de bine instruite sa vrea sa imparta mancarea cu tine, tantarii la fel de avizi de sange.
Aproape totul este gandit sa-ti ia banii repede fara sa dea ceva echitabil in schimb.
Pe masura inaintarii in sezonul de trei luni, litoralul se va insufleti, mai ales la sfarsit de saptamana, dar, pe termen lung, poate ca din ce in ce mai putini romani ii vor face hatarul sa puna piciorul pe nisipurile patriei, in conditiile in care, la o aruncatura de bat, nisipurile vecinilor sunt de aur.