Inflatia de diplome
simulare bacalaureatexamenul maturitatiidiploma bacdiploma licentascoli meserii
Recent, a avut loc simularea examenului de bacalaureat. Mai bine de jumatate dintre elevii care invata in clasa a XII-a au luat note peste cinci la Limba romana si la proba la alegere a profilului, Matematica sau Istorie, iar 42,51% au obtinut note de trecere la proba obligatorie a profilului.
Foarte multi demnitari si persoane cu raspundere in invatamantul national, precum si politicieni pe care, daca-i auzi vorbind si daca te uiti la ce rezultate (n)au, te intrebi cum de au diploma de "bac", s-au grabit sa catalogheze rezultatele drept dezastruoase, fapt ce demonstreaza ca invatamantul romanesc isi continua involutia.
De aceea, programele scolare ar trebui modificate si sistemul de evaluare regandit. Cum sa fie modificate si cum sa fie regandit sistemul de evaluare? Nu prea se stie, legislatia - cica organica - din invatamant facand geloase si cele mai miscatoare nisipuri.
Dupa rezultatele la examenul de bacalaureat de anul trecut, unii comentatori si analisti economici au sarit ca arsi cum ca, fara diploma "examenului de maturitate", economia romaneasca pierde nu’s cate miliarde de euro.
Cum s-o intampla acest lucru? Adica, PIB este facut numai de intelectuali (si aia teoretic intelectuali), numai de posesori de diplome universitare, numai de detinatori de patalamale lucioase, de multe ori fara acoperire in cunostinte reale si aplicabile unui domeniu de activitate?
Numai daca este luat in calcul anul trecut, in care se spune ca agricultura a avut cea mai importanta contributie in PIB, au avut agricultorii "certefecat" ca au luat "examenul maturitatii"? Daca da, le-a folosit la ceva?
Vorbesc si scriu ei 100% corect romaneste? Vorbesc si scriu ei corect in alte limbi? Mai tin minte formule matematice? Jongleaza cu logaritmii de parca-ar fi coceni de porumb? Pot da citate din Eminescu, Slavici, Rebreanu, Caragiale, Arghezi? Le-ar folosi toate acestea la lucrul pe ogor, la volanul de tractor?
Catusi de putin, dupa cum la fel de utile ar fi fost pentru agricultura si cunostintele de limba si literatura romana, de istorie sau chiar de agronomie daca sezonul ar fi fost unul secetos. In schimb, utile ar fi fost priceperea, interesul si finantarea pentru construirea unor sisteme de irigatii.
Geloasa pe succesul (cam in orice domeniu) Elvetiei (tara in care, cel mai slab platit profesor al uneia dintre universitatile de prestigiu castiga de trei ori mai mult decat presedintele Frantei), o televiziune franceza a trecut granita, asa cum o fac mii de francezi pentru a fi bine platiti in franci, si a facut un reportaj intitulat "Miracolul elvetian".
Intr-o sala de clasa a unui liceu din Lausanne, care ar fi batut la curatenie nu farmacii, ci sali de operatie din multe tari europene, intrebati cati dintre ei vor sa sustina examenul echivalent bacalaureatului si sa urmeze studii universitare, au ridicat mainile vreo cinci elevi.
Multi dintre ei nu numai ca stiau deja ce urmeaza sa faca in viata, catre ce cariera sa se orienteze, dar facusera deja practica in domeniu, iar fabricile in care "prestasera" le recunosteau munca nu numai cu un certificat, ci si cu un contract de angajare cu numele lor asteptand numai semnatura si terminarea scolii.
In Romania, desi piata muncii cere lucratori calificati, meseriasi, ospatari (necertati cu igiena si nici cu amabilitatea), formatorul, adica scoala, ii ofera... psihologi si avocati, care vor lucra ca taximetristi, injurand de mama focului nedreptatea care li se face in propria tara.
Cum sa valoreze foarte mult o diploma de bacalaureat, o diploma de licenta si de masterat daca exista milioane? Daca toti locuitorii planetei ar fi miliardari in euro sau dolari, ce si cat ar mai valora, de fapt, un miliard?
Mentalitatea ca o diploma de bacalaureat sau una de licenta, mai ales luate pe bune, iti asigura intotdeaua si fara gres un loc de munca stabil, bine platit, fara griji, precum si fericirea in viata este paralela cu realitatea.
Mentalitatea ar trebui schimbata in sensul atribuirii unei valori crescatoare pentru o diploma, pentru un certificat de absolvire, muncite la o scoala profesionale, la o scoala de arte si meserii.
De ce ar fi mai prejos ele? De ce un lutier, un instalator, un lacatus, un chelner, un tamplar care lucreaza ireprosabil nu ar fi la fel de mandri de ce stiu sa faca si de ce nu ar fi ei la fel de bine vazuti ca un inginer agronom, un inginer politehnist, un ofiter, un contabil sau un profesor?