Dependenta ciudata a planetei Pamant
petrolpret petrolbaril petromscumpire petroldependeta petrol
Intrucat dependentele de alcool, de jocuri de noroc, de sex, de droguri, de tutun au fost... fumate, postul de televiziune TLC s-a gandit sa exploateze o nisa, cea a dependentelor mai putin obisnuite, deci, ciudate.
Si chiar asa se va intitula emisiunea "Dependenta mea ciudata". Daca, acum cateva zile, presa internationala prezenta cazul unei tinere care mananca bureti de bucatarie, televiziunea pluseaza.
Asa ca, in deschiderea seriei de emisiuni, telespectatorii o vor vedea pe o tanara din SUA care, in fiecare zi, isi stinge setea cu... benzina. "Vai de ea, vai de ea/E deja un caz clinic, dupa parerea mea!" – cum ar zice un trubadur.
Clinic-neclinic, asta este genul de distractie (de)gustat... sorbit de un public din ce in ce mai numeros. In... promo, americanca da de dusca o parte din continutul unei canistre si povesteste ca lichidul rafinat din hidrocarburi o gadila, dupa care simte cum ii arde gatlejul, da', in general, ii face mai mult bine decat rau.
Conform calculelor facute de TLC, tanara isi toarna pe gat, in fiecare an, vreo 19 litri de carburant. Trebuie sa recunoastem ca sta mult mai bine decat un SUV sau o camioneta americana.
Dincolo de clinicul sau de tragi-comicul situatiei, cazul americancei - adevarat sau pacaleala - personifica lumea intreaga, insasi economia planetei Pamant care, in fiecare zi, da pe gat miliarde de barili de petrol.
Totul este petrol. Dincolo de combustibilul pentru aproape orice masinarie care luneca pe si pe sub mari si oceane, care alearga pe suprafata stabila sau vuieste subsonic sau supersonic prin aer, aproape totul este petrol.
Tastatura calculatorului, soarecele, rama monitorului, rama televizorului, carcasa telefonului, ibricul electric in care punem de ceai, scaunele de gradina, scaunele din autobuz, colacul de toaleta, sapuniera, sticla de sapun lichid, ghivecele de flori, rigla, pixul, stiloul, punga in care ne punem sandwich-ul, ambalajul in care cumparam sandwich-ul, tacamurile “de voiaj”, cutia de iaurt, caserola cu diverse, sticla din care turnam apa, cosul de gunoi in care am aruncat toate aceste ambalaje, irosindu-le sursa de provenienta. La atata amar de productie, evident ca petrolul isi mentine statutul de aur negru si tinde spre cel de platina neagra.
Fiind un bun, o resursa atat de ravnita si din ce in ce mai limitata, se fac tranzactii pe piete, iar speculatiile cresc preturile. In afara de asta, se tot vorbeste, in toata lumea, de relansare economica.
Pai, daca aceasta are loc, daca se intentioneaza cresterea productiei de orice si a consumului de orice, cum ar putea sa nu creasca pretul materiei prime pe care aproape intreaga economie mondiala se sprijina ca un elefant intr-o gamalie de ac...