De ce va mai creste pretul actiunilor Fondului Proprietatea
preturi fprascumparare actiuni fpmaxime fpbvb
Daca Romania ar mai fi avut o televiziune de stiri economice-financiare pe bune, atunci, de la jumatatea saptamanii trecute si pana in prezent, ecranele i-ar fi "flickarit" de "breaking news-uri" cum "flickare" la televiziunile de stiri asa-zise generaliste, de fiecare data cand se sparge o teava sau sta sa cada o matza din pom.
Chiar si in absenta unei astfel de televiziuni (stiu, stiu... a reaparut The Money Channel care, la ora deschiderii Bursei de Valori Bucuresti, difuzeaza reportaje din frumusetile sau de pe ogoarele patriei), merita ca "generalistele" sa transmita stiri despre noile preturi maxime atinse de actiunile Fondului Proprietatea (FP) si sa organizeze macar o minidezbatere.
Dar pe cine ar fi interesat? Ce audienta ar fi facut, daca nu este vorba despre capete sparte, gaturi rupte, vieti curmate?
"Din pacate, prea putini romani au educatie financiara" - suna cliseul - si, din pacate si mai mari, se pare ca fug de ea precum companiile romanesti de finantarea prin bursa.
Ei bine, actiunile emise de FP au atins noi nivele record si au mari sanse sa nu se opreasca prea curand din parcursul ascedent. In primul rand, sunt "tinere", n-au decat doi ani si un pic peste jumatate, fata de cele cinci societati de investitii financiare care au avut timp sa fie harsaite si paraharsaite pe bursa.
Sunt "tinere" si pentru ca, la pretul record de inchidere de luni, de 0,6950 lei, FP are o capitalizare de aproape 9,6 miliarde de lei, in timp ce valoarea activelor nete era, la sfarsitul lunii iunie, de 15 miliarde de lei.
In al doilea rand, Hidroelectrica a iesit curatata din insolventa, iar Nuclearelectrica si Romgaz (care tocmai a raportat, pentru primul semestru al anului, un profit net de 771,4 milioane de lei, in crestere cu 38% fata de aceeasi perioada de timp din 2012) ar trebui sa ajunga la tranzactionare la BVB, in acest an.
Dar, intrucat este binecunoscuta lentoarea manifestata de stat cand vine vorba sa mai instraineze niscaiva pene ale gainilor sale ouatoare de aur, investitorii nu au de ce sa creada pana cand nu pot subscrie efectiv in cadrul ofertelor publice initiale.
In al treilea rand, si poate cel mai important (mai ales de speculat), este programul de rascumparare initiat de FP. Nu trebuie sa fi Benjamin Franklin sau Warren Buffett sau sa fi terminat Wharton pentru a interpreta niste insiruiri de cifre, chiar daca un pic mai lungi...
Desigur, FP nu o sa dea anunturi pe bloguri, nu va cumpara panouri publicitare prin intersectii, nu va insera propriul spot intre o reclama la hartie igienica si una la promotiile la carne de pui ca sa afle lumea cate actiuni a recuperat si cate au mai ramas de recuperat.
Cu toate acestea, FP a anuntat public, transparent, negru pe alb, ca, de la inceputul programului de rascumparare, a acumulat 239.915.500 de titluri proprii, dar mai are de luat inapoi 861.035.184 de actiuni (adica nu este nici macar la jumatatea tintei de rascumparare).
Pe care va plati... nici el nu stie exact cat, dar a anuntat, de la inceput, ca este dispus sa dea, in cele 18 luni ale programului (deci, si asta se stie) intre 0,2 lei si 1,5 lei pe titlu. Din fericire, pragul minim de 0,2 lei este la ani lumina distanta si nici macar minimum istoric al FP nu a fost atat de jos.
In schimb, 1,5 lei este visul oricarui investitor, ca sa nu mai vorbim de marii actionari straini ai Fondului, care exact asta au si cerut Franklin Templeton, administratorului FP, cresterea pretului actiunilor...