Cand stirile gem mai zgomotos decat realitatea
stiriteleviziunicodul fiscalcodul munciitelevizorrealitateraubinebreaking nwesnews alert
Deschid televizorul: televizorul geme. De crime, jafuri, atacuri armate, femei injunghiate, inmormantari. Nici nu prea mai are rost sa te uiti la stiri, intrucat stii aproape exact ce urmeaza.
Daca legislatia pe care infloreste sau se ofileste mediul de afaceri este mult mai impredictibila decat vremea, Codul fiscal si Codul muncii schimbandu-se cu viteza vantului turbat, jurnalele de stiri de pe la noi au ajuns cele mai predictibile demersuri.
La stiri, urmeaza ce a fost ieri si ce va fi si maine. Numai actorii difera. Povestile, "piesele" sunt aceleasi. Crime pasionale sau la betie, accidente din mult prea multa prostie, accidente pentru ca unii parinti sunt prea putin responsabili ca sa aiba copii, furturi insotite de violenta, nenorociri generate de malpraxis, soferi care-si iau sau "numai" incearca sa-si ia gatul.
La stiri, in ciuda digitizarii, plasmizarii, lcdizarii, (o)ledizarii, hdeizarii, treidizarii, televizorul redevine alb-negru. Alb de la fundal si negru de la prea mult doliu.
Multi "filosofeaza" ca a innebunit lumea, ca o fi sfarsitul ei, ca oamenii s-au inrait, ca binele s-a topit, cand, de fapt, aproape nimic nu este nou. Tot ce "se da" la stiri s-a intamplat de cand lumea si se va mai intampla cat va fi lumea.
Numai ca, acum, aratarea raului a fost ridicata la rangul de emblema. Cu stirile rele si irelevante se defileaza in primele randuri. Pe ele le scoate in evidenta presa si, mult mai grav, astea fac audienta.
Iar, daca criminalii, baietii rai, violatorii, jefuitorii, hotii stiu sa pozeze, sa-si tina nasul si capul pe sus, desi au comis fapte extrem de grave, vor castiga admiratori, fani, vor fi… cool. Maine-poimaine, vor ajunge invitati la sau chiar realizatori de talk-show-uri la televiziunile nationale.
Cate relatari "live", cate "breaking news-uri", cate "news alert-uri" ar mai fi tras televiziunile, cata cerneala ar mai curs si cate pozitii binare pe net ar fi generat un Ramaru contemporan. Iar, daca era telegenic, cine stie cate fatuci cu mintea aerata precum ciocolata luflee ar fi suspinat dupa el...
Cam asta este singura diferenta dintre infractorii secolelor trecute si cei din prezent. Dar este una ca de la cer la pamant, ca intre ceea ce este rau si ceea ce este bine...