Agricultura dupa modelul 6 din 49
agriculutraculturi compromisesituatie agriculturaculturi porumbirigatii
Potrivit unui cantec de succes, al unui bard de succes, "Cand s-o-mpartit norocu'/Fost-am eu dus la lucru". Ce disociere mai buna intre noroc si munca? Adica nu castiga cel care este plecat la lucru, ci cel caruia ii da cineva ceva, ii imparte, asa... din senin... noroc.
Din pacate, pe acelasi "principiu", se "gandeste" si dincolo de folclor. Asa se face ca, la noi, se vorbeste despre "norocul" elevului care a fost notat cu 2,82 la biolgie, la Bacalaureat, si, dupa contestatie, a obtinut peste 9...
Prin urmare, nu au fost acolo un profesor sau mai multi implicati, unul dintre acei "dascali" care nici nu se mai obosesc sa citeasca o lucrare, daca vad ca elevul a scris multe pagini si a avut tupeul sa nu le caligrafieze, ci, la nota mica, a fost ghinion, urmat, la nota mare, de noroc...
La alt... nivel, in presa economica, sta scris ca fermierii nostri nu cultiva o anumita planta ci pariaza pe o cultura. Asa aflam ca, dupa 50 de zile de seceta, fermierii romani care au pariat pe porumb inregistreaza pierderi de un miliard de euro.
De ce? Pai, pentru ca porumbul are nevoie, mai mult decat alte plante, de un nivel mai ridicat de umiditate in sol. Si cum multi se manie impotriva organismelor modificate genetic, fara a sti ca, tocmai modificand anumite gene, porumbul poate deveni mai rezistent la seceta, paguba scrie pe unele recolte.
Ceva mult mai la vest de Romania, in Franta, exista imense suprafete agricole. Nu or duce-o nici acolo fermierii pe roze, numai ca, asa cum se vede pana si la trecerea caravanei ciclistice care face Turul Frantei, culturile sunt foarte bine irigate.
Daca te uiti pe harta Europei, vezi ca Romania este cumva in mijloc de desert. Nu are panza freatica, nu are lacuri, rauri, parauri, nu trece Dunarea prin sudul ei, practic pe la nasul culturilor, nu are nici mare, nici delta, nimic.
Ca, daca ar avea, cine ar concepe ca o tara cu multe cursuri de apa, cu lacuri si cu mare (a carei apa se poate desaliniza) sa nu fie brazdata de canale de irigatii, precum sunt Cismigiul si Herestraul de retele de aspersoare programate sa stropeasca la anumite ore.
Asadar, in al doisprezecelea an (si poate si ceas) al secolului 21, multi fermieri romani sunt la mila precipitatiilor naturale. Culmea este ca statul acela cu cel mai mare numar de locuitori si, implicit, cele mai multe guri de hranit, China parca, are tehnologii care pot provoca ploaie sau imprastia norii de grindina. D’astea cica avem si noi, dar, nu prea se vad la lucru.
Si tot chinezii s-ar putea sa vina sa investeasca in proiectul de 3,4 miliarde de euro al Canalului Siret-Baragan, care ar permite irigarea a 800.000 de hectare.
Revenind la cantec, autorul se mai lamenteaza ca, la el, "norii bat" (ceea ce, dupa 50 de zile de seceta, e bucurie curata) in timp ce, la altii, e senin si ca la toti le-a dat (cine, prietene?) noroc cu caru', numa' lui cu paharul, si nici acelea nu a fost umplut (macar asa ar fi putut vedea si el celebra parte plina), iar, daca era cu apa de irigat, cu atat mai bine...
Chinezii si nu numai ei poate n-au cantece din astea si chiar daca or avea, mai au pe langa ele, si multe idei care permit pastrarea lamentatiilor in folclor, adica paralele cu economia...
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML