Actiune si superstitie

Actiune si superstitie traditiisupersitii la romani

Intre Mos Niculae si Sfantul Ion, exista tot felul de obiceiuri. Unele relativ frumoase, altele mai putin, dar aproape toate avand menirea de a alunga spiritele rele si de a aduce belsugul.
A propos, catorva nefericiti care au incercat sa alunge spiritele rele folosind niste petarde nu le-a iesit. A fost exact pe dos: spiritele rele/ghinonul, desigur, si nu propria prostie, i-au lasat fara vedere.
 
De Boboteaza, intr-o comuna damboviteana, localnicii impodobesc niste prajini de vreo 14 metri cu batiste cusute manual de fetele nemaritate.
 
Zice-se ca duduile care cos cat mai multe batiste au sanse mai mari sa se marite...
 
In dimineata de Boboteaza, prajinele astea sunt sfintite de preot, dupa care asa-zisul steag este purtat prin sat. Evident, se spune ca steagul aduce noroc, altminteri de unde atata deranj...
 
De asemenea, cica de sute de ani, in ajunul Bobotezei, strazile unui sat din judetul Bistrita-Nasaud se umplu de colindatori costumati cat mai infricosator, iar colindatorilor astora li se spune hazi.
 
Hazi-hazi, urati-urati, dar de la ei traditia asteapta tot alungarea spiritelor rele.
 
In zilele noastre, de Craciun, desi ne umplem mesele si burtile cu porcarii (adica multe produse din carne de guitator domestic) si ne infiintam cu farfuriile in maini la pomana animalului pe care abureste soriciul, unii mor de grija impuscarii unor mistreti, crescuti pe un domeniu particular de catre niste particulari...
 
Plumbii alicelor nu sunt buni, dar “iataganele” care iau beregate de patrupede prin curti de sate si orase nu sunt de... porc?
 
Tot de Craciun, kilogramele de cadouri tind sa fie egalate de cele de brazi si de mancare aruncate la gunoi.
 
Bietii copacei ajung la pubele si inainte de Sarbatori - pentru ca unii vanzatori tin cu incisivii la pret si raman cu marfa nevanduta - si dupa Sarbatori - pentru ca oameni care au platit zeci sau sute de lei pentru pomi se descotorosesc de ei ca de niste molari cariati.
 
De grija risipei, se pare ca nu moare prea multa lume. Belsugul este confundat cu risipa si superstitia cu actiunea.
 
Avem tot felul de ritualuri, cheltuim timp si bani cu ele, tinem masa imbelsugata, "ca sa fie asa tot anul", dar nu facem cel mai important lucru...
 
Daca, in noul an, nu vom misca un deget, daca nu ne vom pune mintea la contributie, daca ne vom amagi ca suta de lei sau de euro tinuta in buzunar in noaptea de Revelion ca sa ne mearga bine va plati facturi, atunci nu numai ca nu vom avea parte de prea multe mese imbelsugate, dar s-ar putea sa dispara chiar masa...