Snow how de Romania
snow howiarna romaniacod portocaliu gerurubko
De prin toamna anului trecut, meteorologii anuntau ca iarna 2017-2018 va fi foarte rece. In consecinta, autoritatile au decis sa inmagazineze mai multe gaze si sa imbunatateasca ce se poate la sistemul energetic national.
Insa, lunile noiembrie, decembrie, ianuarie au trecut fara ger si fara caderile de zapada de felul celor care, in iernile trecute, paralizau intreaga tara. A venit si februarie, pe alocuri, cu temperaturi de martie. Ghioceii apareau, iar hainele de iarna dispareau din cuiere in dulapuri.
Insa, ultimele trei zile din februarie si primele doua din martie au adus zapada care ne scutise, de Craciun, si gerul care ne-a ocolit, de Boboteaza. Din nou, tara s-a acoperit de nea si de neputinta.
Din nou, coduri portocalii si galbene de ger si caderi de zapada, din nou drumuri si scoli inchise. De data aceasta, lucrurile nu au fost astfel numai la noi, ci si in regiuni ale Europei de Vest neobisnuite cu ierni grele.
Televiziuni din Franta au aratat cum a nins in Proventa, unde oamenii nu prea stiu sa sofeze pe zapada asa ca au provocat multe accidente. Insa, tot acolo, unii mai viteji au schiat direct pe strazi, au facut surf sau chiar baie in mare.
Aceleasi televiziuni au aratat cateva imagini si de la noi, spunand ca frigul este fara precedent, ceea ce nu este adevarat, numai daca luam in calcul referinta de temperatura minima atinsa pe 25 ianuarie 1942, la Bod: 38,5 de grade Celsius.
In ceea ce priveste caderile de zapada, cel putin pentru Bucuresti, referinta - documentata cu fotografii si cu imagini in miscare - a fost tot in luna februarie, in anul 1954, cand stratul de zapada a fost chiar si de 5 metri.
De asemenea, de cate ori ni se pare ca este foarte frig, este bine sa stim ca oraselul detinator de record este Oymyakon, din Siberia: minus 71,2 grade Celsius...
Un mizilic, avand in vedere ca temperatura cea mai scazuta de pe Terra a fost consemnata pe 21 iulie 1982, in Antarctica: minus 89,2 grade Celsius, masurata la fata locului, dar masuratori din satelit au indicat chiar si minus 93-95 de grade Celsius.
Cu toate acestea, acum mai bine de 100 de ani, Roald Amundsen ajungea la Polul Sud, urmat, la scurt timp, de tragica expeditie a lui Robert Scott.
Exemple de temerari sunt, desigur, si in zilele noastre. Pe 26 februarie 2018, agentiile de presa anuntau ca alpinistul Denis Urubko si-a intrerupt ascensiunea solitara pe K2, al doilea cel mai inalt munte din lume, dupa Everest, dar primul in clasamentul periculozitatii.
Planul initial al temerarului de 44 de ani era sa escaladeze, impreuna cu mai multi prieteni, varful de 8.611 de metri, dar, in urma unei certe cu acestia, a plecat de unul singur.
Desi are 8.848 de metri, Everestul a fost escaladat cu succes de cateva mii de oameni, pe cand K2 de numai 300. Prin urmare, solitara tentativa hibernala a lui Urubko a fost catalogata sinucidere curata. In cele din urma, ratiunea a invins si Urubko a renuntat, coborand la tabara de la 6.000 de metri, dar asta nu-i stirbeste prestigiul si nu-i ia, in opinia expertilor, titlul de cel mai de seama alpinist contemporan, solitarul vitezoman al ascensiunilor, care alege cele mai grele trasee, care au ajuns sa-i poarte numele.
In opinia sa, totul tine de disciplina si de pregatire. Asa s-a obisnuit sa escaladeze muntii fara ajutorul buteliilor de oxigen (folosite de 90% dintre cei care urca pe Everest) si al celebrilor serpasi, asa reuseste sa reziste cu minimum de rezerve de apa si de hrana.
Intentionat face ca totul sa fie greu, criticand faptul ca oamenii s-au obisnuit cu prea mult confort, care sfarseste prin a le limita abilitatile fizice si intelectuale, iar, cand vor avea o problema serioasa, nu vor fi pregatiti.
Cam asa cum se intampla si in aceasta iarna. Noroc ca, ieri, Departamentul pentru Situatii de Urgenta si Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta au lansat portalul fiipregatit.ro, unde sunt cat mai multe informatii necesare pentru ca un om obisnuit sa incerce macar sa faca fata situatiilor de urgenta.
Fiipregatit.ro ii va ajuta pe cetateni sa inteleaga mai bine riscurile si ii va informa asupra masurilor de prevenire si a comportamentului pe care trebuie sa-l aiba in diferite situatii de urgenta sau chiar dezastru. Tot ce trebuie sa facem este sa ne pese, sa ne intereseze sa stim...
Asa cum fac finlandezii aproape unanim recunoscuti ca stiu cel mai bine cum sa se lupte cu iarna si cu zapada, avand ceea ce niste comentatori de la CNN au numit snow how.
Prognozele meteo arata ca, saptamana viitoare, zapada va reveni la statutul de apa chioara. Drumurile vor redeveni practicabile, caile ferate se vor dezteleni si trenurile isi vor relua mersul cu intarzierile obisnuite, avioanele vor ateriza si vor decola in voie.
Iarna isi va ridica embargoul pe care ni-l pune, an de an. Din pacate, peste o luna-doua, codurile de ger si viscol, picioarele ude, degeraturile, raceala, gripa se vor sterge din memoria colectiva, astfel ca iarna 2018-2019, cu toate fenomenele ei posibile, ne va lua din nou prin surprindere si ne va pune aceleasi probleme, in loc sa capatam si noi macar un pic de snow how...
Sursa foto: warwickshirefitness.com
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML