Romanii continua sa aiba incredere in UE si in institutiile sale
incredere uefinante ueobiective uedirectie uebarometru opinie ue
Romanii continua sa aiba incredere si sentimente pozitive fata de politicile Uniunii Europene si prioritatile noii Comisii Europene, considera in mod majoritar ca Uniunea se indreapta in directia buna si ca ar trebui sa aiba resurse financiare mai mari pentru realizarea obiectivelor sale politice.
Romanii considera ca principalele provocari cu care se confrunta Europa sunt imigratia, terorismul si schimbarile climatice si, in majoritatea lor, sunt de parere ca existenta stirilor sau informatiilor care denatureaza realitatea sau sunt false reprezinta o problema pentru democratie in general.
Acestea sunt concluziile celui mai recent raport national Eurobarometru pentru Romania.
Cea mai buna realizare a Uniunii Europene este considerata de catre romani libera circulatie a cetatenilor, bunurilor si serviciilor in interiorul Uniunii, ea fiind mentionata intr-o pondere similara cu media UE (Romania 26%; UE28 25%).
La nivel european, pacea intre statele membre UE este considerata realizarea cea mai importanta (UE28 34%, Romania 18%).
La fel ca in anul precedent, imaginea pe care o au aproximativ jumatate dintre romani despre Uniunea Europeana este foarte pozitiva si destul de pozitiva, viitorul Uniunii fiind privit optimist de peste doua treimi dintre romani (71%, in scadere cu 8% fata de 2018), peste media europeana de 58% (aceeasi ca in anul precedent).
Totodata, 52% dintre romani, in crestere cu 3% cred ca, in general, Uniunea Europeana se indreapta in directia corecta.
Ca si in ultimii doi ani, procentul acestora este sensibil mai mare decat media europeana de 31%. Tarile care inregistreaza un nivel ridicat de incredere in privinta directiei Uniunii Europene sunt Irlanda (54%), Romania (52%) si Croatia (51%). Tarile care considera actuala directie ca fiind greÅŸita sunt Belgia (62%), Grecia (61%) si Franta (60%).
In acelasi timp, 63% dintre romani (fata de media UE28 de 40%) considera ca Uniunea Europeana ar trebui sa aiba resurse financiare mai mari, avand in vedere obiectivele sale politice, Romania clasandu-se a doua, dupa Cipru (70%), in lista tarilor care impartasesc aceasta opinie.
Din perspectiva bugetului Uniunii Europene, prioritizarea obiectivelor si domeniilor de interes difera in randul romanilor fata de media inregistrata la nivel european.
Astfel, apararea si securitatea, precum si politica economica si monetara, sunt primele domenii mentionate in care, atat romanii, cat si europenii, considera ca se cheltuieste cea mai mare parte a bugetului.
Romanii claseaza pe primele locuri domeniile in care ar trebui sa creasca investitiile din bugetul UE dupa cum urmeaza: ocuparea fortei de munca; educatia, formarea, cultura si media si agricultura si dezvoltarea rurala.
La nivelul Uniunii Europene, prioritatea referitoare la schimbarile climatice si protectia mediului este considerata a fi mai importanta decat cea legata de educatie, formare, cultura si media, iar agricultura este devansata de acestea.
Dezvoltarea energiei din surse regenerabile este primul obiectiv al noului Pact ecologic european, introdus ca una din prioritatile principale ale Comisiei von der Leyen.
34% dintre romani mentioneaza acest obiectiv ca fiind prioritar noului Pact, in timp ce la nivel european acesta este primul mentionat de 54% dintre respondenti.
36% dintre romani considera combaterea deseurilor din materiale plastice si abordarea problemei materialelor plastice de unica folosinta drept un obiectiv prioritar, alaturi de sprijinirea fermierilor din UE prin acordarea unei remunerari corecte cu scopul de a furniza europenilor alimente accesibile si sigure. Aceste obiective reprezinta atat pentru romani, cat si pentru europeni in general, principalele prioritati pe care ar trebui sa se concentreze noul Pact ecologic european.
Mai mult de sase din zece romani declara ca tind sa aiba incredere in Parlamentul European (66%, in cestere cu 6% fata de 2018), un procent mai mare decat media europeana (UE28 51%).
Comisia Europeana si Consiliul European sunt urmatoarele institutii investite cu incredere din partea romanilor: 63%, respectiv 58%.
Se poate spune ca romanii se raporteaza la toate institutiile europene cu mai multa incredere decat europenii. Cea mai mare diferenta de perceptie se inregistreaza in cazul Consiliului Uniunii Europene, institutie fata de care romanii tind sa aiba incredere intr-o pondere de 57%, cu 21% mai mult decat media Uniunii (UE28 36%).
Informatii obiective despre UE
In ce priveste perceptia asupra obiectivitatii informatiilor legate de Uniunea Europeana prezentate in mass-media, 57% dintre romani considera ca informatiile prezentate la televizor sunt obiective.
Similar, informatiile prezentate la radio sunt percepute, de unul din doi romani, ca fiind obiective, cu procente de 53% si 48-50% inregistrate pentru presa scrisa, respectiv internet (site-uri generale, retele sociale).
La nivel european, se inregistreaza procente similare in ceea ce priveste obiectivitatea informatiilor legate de Uniune prezentate prin intermediul TV, radio si presa scrisa.
Diferente notabile se inregistreaza in ceea ce priveste internetul, 33% dintre europeni apreciind ca retelele de socializare ofera informatii obiective (comparativ cu 50%, in Romania), respectiv, 42% pentru paginile de internet (48%, in Romania).
Atat romanii, cat si ceilalti cetateni ai Uniunii Europene considera ca stirile si informatiile care denatureaza realitatea sau sunt false sunt deseori intalnite si reprezinta chiar o problema la nivel national, acestea fiind mentionate de aproximativ sapte persoane din zece (deseori intalnite - Romania 72%; UE28 69%; reprezinta o problema - Romania 72%; UE28 74%).
Chiar daca acest gen de stiri si informatii sunt usor de identificat in acceptiunea respondentilor (Romania 71%; UE28 58%), romanii sunt de parere ca existenta stirilor sau a informatiilor care denatureaza realitatea sau a celor false reprezinta o problema pentru democratie in general, intr-o pondere cu doar 5% mai mica decat media inregistrata la nivelul Uniunii Europene (Romania 74%; UE28 79%).