O poveste adevarata despre Big Brother

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
O poveste adevarata despre Big Brother O poveste adevarata despre Big Brother
de Manager.ro la 29 Mai. 2012
Urmareste-ne pe Google News
spionajinformatiicomunicatiinsacriptografie

Daca sunteti intrebati ce puncte comune ar putea exista intre poligamie si supercomputere, nu va grabiti sa credeti ca este vorba despre o intrebare fara sens. Undeva s-ar putea gasi o legatura, chiar daca nu directa. Cititi mai jos si veti descoperi o parte din planurile pe care le are Big Brother, cel adevarat, cum intelege el sa le puna in aplicare si cu ce costuri. James Bamford, jurnalist la publicatia americana WIRED, specialist in problematica NSA, ne-a spus o poveste fascinanta despre interese stategice, tehnologie de varf, obiective globale si putere in adevaratul sens al cuvantului. Superputere.

Primii mormoni s-au asezat intre muntii din Utah in urma cu mai bine de 160 ani, dorind sa se izoleze de restul lumii. De atunci, urmasii acestor pioneri isi cinstesc credinta, incearca sa inteleaga mesajele trimise din cer de Dumnezeul lor si slujesc cu sarg ceea ce ei venereaza ca fiind "Principiul": casatoria cu mai multe sotii. Oraselul Bluffdale este locul in care traieste una dintre cele mai mari secte de poligami din SUA, Fratia Apostolica Unita, care numara peste 9.000 de suflete. 
 
Linistea acestora este tulburata de catva timp de alti pioneri, ai vremurilor moderne, la fel de doritori de izolare si discretie, care doresc, si ei, sa primeasca mesaje din cer si sa le inteleaga. Pentru aceasta, National Security Agency, cea mai secreta dintre agentiile secrete ale Statelor Unite, construieste o bijuterie tehnologica. Cele mai recente dezvoltari in materie de comunicatii, computere si criptanaliza vor fi gazduite de un complex enorm, care la terminare va fi de cinci ori mai mare decat  uriasa cladire a Capitoliului de la Washington si pentru a carui constructie a fost alocata suma ametitoare de 2 miliarde de dolari. Ce se va construi cu acesti bani?
 
Botezat Utah Data Center, obiectivul  este conceput a fi piesa finala intr-un puzzle a carui asamblare s-a dovedit necesara dupa socul atentatelor de la 11 septembrie 2001. Centrul va avea ca sarcina sa intercepteze, sa descifreze, sa analizeze si sa stocheze fluxurile gigantice de informatii care tranziteaza satelitii sau circula prin cablurile ingropate in pamant ori aflate pe fundul marilor. Mii de ingineri, analisti, informaticieni  de cea mai inalta calificare vor lucra in acest templu al tehnologiei, programat sa fie complet functional in septembrie 2013. Pana atunci, zece mii de persoane lucreaza pentru a construi 4 hale de cate 2.300 de metri patrati, care vor gazdui  serverele supercomputerelor, completate de peste 83.000 de metri patrati de spatii administrative si de suport tehnic. Intregul site va fi autosuficient, fiind prevazut cu rezervoare de combustibil capabile sa asigure consumurile generatoarelor de rezerva timp de trei zile in caz de situatii de urgenta, rezervoare de apa alimentate din puturi proprii de mare adancime,  cu capacitatea de pompare de 6,6 milioane de litri pe zi, ca si un sistem de canalizare autonom si 60.000 de tone de echipamente pentru producerea aerului conditionat necesar asigurarii unei temperaturi optime de functionare a serverelor. Electricitatea va fi asigurata de o statie proprie, cu capacitatea de 65 de megawati. Numai costul energiei consumate de acest mamut va fi de circa 40 de milioane de dolari anual. 

Utah Data Center
 
O atentie speciala va fi acordata, asa cum este de asteptat, masurilor de securitate. Programul de protectie antiterorista gandit pentru Centru este bugetat cu 10 milioane de dolari.Perimetrul va fi imprejmuit cu un gard capabil sa opreasca un vehicul de 7 tone care s-ar izbi de el cu 80 de km la ora, vor fi instalate sisteme complexe de camere de luat vederi, sisteme de identificare biometrica, un spatiu pentru controlul autovehiculelor si un altul pentru controlul vizitatorilor.
 
Exista multe dezbateri privind activitatea National Security Agency. Ca deobicei atunci cand libertatea de a pune intrebari este mult mai mare decat libertatea autoritatilor de a da raspunsuri, un nor gros de ceata intretinut in jurul NSA alimenteaza cele mai fanteziste speculatii. Dincolo de acestea sunt, insa, cateva date stabilite cu certitudine, care dau o imagine cat de cat conturata asupra activitatilor si mijloacelor acestei agentii.
 
Nascuta ca o componenta a Departamentului Apararii dupa dezastrul de la Pearl Harbour si avand ca misiune primordiala tocmai prevenirea unui alt atac de acest gen, NSA a suferit o serie de umilinte dupa incheierea Razboiului Rece, fiind prinsa cu garda jos de atacurile teroriste: primul atac asupra World Trade Center, aruncarea in aer a unor ambasade ale SUA in Africa de Est, atacul asupra USS Cole in Yemen si, mai ales, catastrofa 9/11. Ca rezultat, multe voci s-au intrebat daca agentia are, intr-adevar, o ratiune de a fi. NSA a fost, practic, recreata dupa atentatele de la WTC din 2001. Si chiar daca eficienta sa a fost, iarasi, nula in cazul sinucigasului cu bomba ascunsa in lenjerie, imbarcat pe zborul spre Detroit, in 2009 sau in cel al masinii-capcana din Times Square, in 2010, nu este niciun dubiu ca ea s-a transformat in cea mai mare, mai acoperita si mai intruziva agentie de spionaj creata vreodata.
 
Obiectivul aflat in constructie la Bluffdale este descris de oficialitati ca fiind "o capodopera destinata sa sprijine comunitatea de informatii in indeplinirea misiunilor sale de a face posibila si de a proteja securitatea cibernetica a natiunii". In spatele acestei exprimari cuprinzatoare si plina de claritate, cetateanul de rand trebuie sa inteleaga ca prin serverele si routerele de la Bluffdale vor curge in bazele de date gigantice toate tipurile de comunicatii, interceptate pretutindeni in lume, inclusiv – subiect extrem de sensibil – pe teritoriul american, de la cablogramele guvernamentale, diplomatice si militare pana la continutul complet al banalelor e-mailuri, convorbirilor prin telefonia mobila sau cautarilor pe Google. Nu va scapa nimic din ceea ce se proceseaza si se transmite pe vreun circuit electronic, oricat de lipsit de importanta ar putea parea, de la itinerariile de calatorie la tichetele electronice de parcare sau de plata a taxei de autostrada, cumparaturile online si orice poate fi incadrat in categoria "gunoi de prin buzunare" – atat de pretios atunci cand vrei sa faci portretul complet al unei persoane care prezinta interes din punct de vedere al unui serviciu de informatii. Bluffdale va permite realizarea practica a conceptului "capacitatii de informare totala", definit in timpul primului mandat al lui G.W.Bush si caruia Congresul  i s-a opus in 2003, dupa o mobilizare fara precedent a opiniei publice americane,  tematoare ca aplicarea masurilor de supraveghere afecteaza drepturi fundamentale ale cetatenilor. Agentia si-a vazut, insa, linistita de treaba, si si-a urmat cu meticulozitate indeplinirea obiectivelor strategice, sub deviza "oricine este o tinta; oricine comunica este o tinta". Cum anume se actioneaza pentru indeplinirea obiectivelor agentiei ramane de cele mai multe ori un secret foarte bine pazit. Cazurile unor fosti oficiali ai NSA care fac declaratii publice sau discuta cu ziaristii despre aceste lucruri sunt extrem de rare, personalul agentiei, recrutat dupa nenumarate verificari de securitate, fiind fidel adagiului care spune ca NSA este prescurtarea de la "Never Say Anything"...
 
Cate ceva despre biti, foarte multi biti, si unitatile lor de masura
 
Daca ne gandim ca la orice magazin de specialitate gasim de cumparat memorii externe de 1 terabit avand dimensiuni de cativa centimetri, este usor sa ne imaginam – sau abia acum este foarte greu – ce cantitate uriasa de informatii poate fi stocata la Bluffdale. Urias este insa si volumul  de informatii produs in fiecare zi si receptat de senzorii NSA si ai altor agentii de informatii americane. Dezvoltarea comunicatiilor si evolutiile tehnologice impresionante ale modului de a desfasura operatiuni militare impun, alaturi de cresterea exponentiala a volumului de informatii interceptate, ca reteaua de comunicatii a Pentagonului, cunoscuta ca Global Information Grid, sa poata dispune de capacitatea de a trata yottabytes de date (1 yottabyte = 10 la puterea 24 bytes, adica un septilion de bytes).  Aceasta capacitate este necesara deoarece, potrivit unui raport recent al CISCO, traficul global Internet va creste cu 400% intre 2010 si 2015, atingand 966 exabytes pe an (1 yottabyte = 1 milion de exabytes). Ca termen de comparatie, fostul CEO al Google, Eric Schmidt, estima ca totalul cunostintelor create de omenire de-a lungul existentei sale, pana in 2003, ar reprezenta echivalentul a 5 exabytes. 
 
Fluxul de informatii este in continua crestere. In 2011, mai bine de 2 miliarde din cei 6,9 miliarde de pamanteni erau conectati la Internet, iar estimarile arata ca pana in 2015 vor fi 2,7 miliarde de utilizatori. Daca NSA ar stoca la Bluffdale 1 yottabyte de informatie, aceasta ar fi egala cu 500 quintilioane de pagini de text (adica, va rugam sa numarati atent, 500 000 000 000 000 000 000 pagini de text). 
Informatiile ce vor fi depozitate la centrul din Utah vor merge mult dincolo de miliardele de pagini web publice. NSA este mult mai interesat de asa-numitul web invizibil, cunoscut si ca deepnet – date care nu sunt publice. Acestea includ informatiile protejate de parole, comunicatiile agentiilor americane si ale guvernelor straine, sharingul de fisiere intre parteneri de incredere, rapoartele guvernamentale, bazele de date din orice domeniu si alte surse de informatii de mare valoare pentru Departamentul Apararii si comunitatea de informatii a SUA. Interceptarea si descifrarea informatiilor clasificate ale potentialilor adversari reprezinta un domeniu de predilectie al activitatii serviciilor de informatii. Odata cu darea in folosinta a centrului de la Bluffdale, SUA vor dispune de capacitatea tehnica de a stoca si de a trata toate aceste secrete furate. Intrebarea este, desigur, cum defineste agentia cine este "potential adversar" si cine nu.
 
Culegerea datelor – intre necesitatea de a proteja si limitele constitutionale
 
Presa si organizatiile de aparare a drepturilor constitutionale ale cetatenilor au scos in evidenta, in ultimii ani, practici ale serviciilor speciale care, in activitatea de culegere a informatiilor, contraveneau textelor in vigoare ale unor legi americane. Au fost relevate situatii in care NSA a scurt-circuitat in mod ilegal organismul de control specializat – Foreign Intelligence Surveillance Court -, care trebuia sa supravegheze si sa autorizeze culegerea de informatii in interiorul tarii, monitorizand milioane de convorbiri telefonice si e-mailuri ale americanilor. Liniile generale ale asa-zisului program de supraveghere fara mandat au fost expuse public. Totusi, inaintea expunerii acestuia, Congresul a aprobat FISA Amendments Act din 2008, care a legalizat in fapt aceste practici. Companiile de telecomunicatii care fusesera deacord sa participe la activitatile ilegale de monitorizare au primit imunitate in fata justitiei. Ceea ce s-a reusit sa se faca a fost, totusi, dezvaluirea dimensiunilor enorme ale acestui program de spionaj aflat in desfasurare pe teritoriul national.
 
Pentru prima data, fosti inalti responsabili ai NSA au discutat cu ziaristii despre modul in care agentia si-a aplicat programul de culegere a datelor, denumit in cod "Vantul Stelar",  despre cum au construit camere de monitorizare in principalele facilitati ale companiilor de telecomunicatii, atat la nivelul retelelor fixe cat si al statiilor terestre de transmisie prin satelit, ajungand la o retea de statii de interceptare de 10-20 de unitati si interceptand pana la 320 de milioane de convorbiri telefonice pe zi, adica intre 73% si 80% din volumul total al interceptarilor zilnice ale agentiei in toata lumea. 
 
In ultima perioada, prelucrarea inregistrarilor facute in camerele secrete aflate la companiile de telecomunicatii  beneficiaza de programe software care permit asa-numita "deep packet inspection" – examinarea traficului Internet pe masura ce informatia circula prin cablurile optice cu 10 gigabiti pe secunda. Softul, creatie a firmei Narus, care face parte din grupul Boeing, este controlat de la distanta, din cartierul general al NSA aflat la Fort Meade, in statul Maryland, si permite cautarea de surse pentru diferite tinte – adrese, locatii, tari, numere de telefon - folosind liste de persoane aflate in atentie, cuvinte-cheie sau fraze din curierul electronic. Orice comunicare care ridica suspiciuni, in special legata de cele circa un milion de persoane aflate pe listele de interceptare ale agentiei, este automat copiata sau inregistrata si trimisa la NSA. Una din informatiile relevate de un fost inalt responsabil al NSA, neconfirmata pana in prezent, arata ca aceasta agentie a capatat acces nelimitat, fara mandat, la arhiva de facturare interna si internationala a companiei AT&T, un rezervor fantastic de 2800 de miliarde de informatii stocate in complexul din Florham Park, New Jersey, care permit sa se reconstituie cine, dintre abonatii companiei, a vorbit cu cine in SUA si in lumea intreaga, in ultimii ani.  Verizon, un alt gigant telecom din SUA, ar fi facut parte, deasemenea, din programul "Vant Stelar". In fata solicitarilor de clarificari, venite din partea ziaristilor, Verizon a aratat, ca si AT&T, ca nu va face niciun comentariu in probleme de securitate nationala – o formula sacrosancta, care pune companiile la adapostul unui concept in fata caruia este dificil sa mai ceri explicatii.
 
Informatii protejate si cursa decriptarilor
 
Exista un singur mod de a preveni accesul neingradit  la informatii transmise pe cale electronica: cifrarea acestora. Ea este practicata pe scara larga pentru a codifica texte, desene, fotografii, atat de catre persoane private cat si de entitatile cele mai diverse: state, companii, institutii financiar-bancare. Pana si traficantii de tot soiul folosesc cifrarea transmisiunilor de date sub orice forma pentru a se proteja si a-si proteja afacerile. 
 
Advanced Encryption Standard (AES)  este unul dintre cele mai puternice sisteme de criptare aflate in folosinta de ani de zile. Disponibil in trei versiuni de putere (cifrare cu 128 biti, 192 biti si 256 biti) el este incorporat in cele mai multe programe comerciale de email si browsere web si este considerat atat de puternic incat NSA, cunoscuta pentru rigoarea standardelor de securitate, a aprobat folosirea sa pentru transmiterea comunicarilor top secret ale guvernului american. Majoritatea expertilor admit ca atacarea directa a algoritmului de catre un computer – adica incercarea de descifrare a unui mesaj cifrat cu o cheie de 128 biti incercand succesiv toate combinatiile posibile – ar dura mai mult decat varsta universului, numarul de incercari fiind de 340 de undecilioane (10 la puterea 36). 
 
Spargerea acestor scuturi matematice de protectie este unul din motivele de baza pentru care se construieste centrul de la Bluffdale. Acest tip de criptanaliza necesita doua ingrediente majore: computere extrem de puternice, pentru a executa atacuri in forta asupra unor mesaje criptate, si un numar cat mai mare de mesaje disponibile a fi analizate de aceste computere. Cu cat exista mai multe mesaje inregistrate de la aceeasi sursa de interes, cu atat este mai mare probabilitatea de a se detecta anumite tipare, care sa conduca la spargerea cifrului si obtinerea mesajului in clar. Utah Data Center va asigura, deci, o masa gigantica de date care vor fi disponibile pentru analiza.  In celalalt capat al tarii, in Tennessee, se lucreaza in cel mai desavarsit secret la obtinerea celuilalt ingredient major: cel mai puternic computer pe care l-a cunoscut lumea pana in prezent.
 
Lansat in 2004 si cunoscut sub numele de High Productivity Computing Systems Program, proiectul vizeaza conceperea si realizarea unei masini capabila sa execute un quadrilion ( adica 10 la puterea 15 ) operatii pe secunda (cantitate cunoscuta si ca 1 petaflop) si este dezvoltat de Departamentul Energiei la Oak Ridge National Laboratory. Programul a fost de la bun inceput dezvoltat pe doua directii, una neclasificata, in care toata activitatea stiintifica era publica, si alta clasificata top secret, in care NSA isi continua propriul program de dezvoltare a supercomputerelor. Activitatea NSA la Oak Ridge avea nevoie de conditii speciale de protectie, motiv pentru care a fost construita, cu 41 milioane de dolari, asa-numita Multiprogram Research Facility, sau Cladirea 5300, in care, pe 5 etaje, in 20.000 de metri patrati de laboratoare, 318 oameni de stiinta si ingineri in computere lucreaza la aplicatiile criptanalitice ale computerelor de mare viteza si la alte programe secrete.
 
Specialistii angrenati in programul neclasificat al Departamentului Energiei au reusit  sa upgradeze supercomputerul lor Cray XT4 si sa creeze varianta XT5, botezata si Jaguar, care, cu 1,75 petaflopi, devenea in 2009 cel mai rapid computer din lume. De cealalta parte, se stie ca echipa de la NSA a reusit sa creeze un computer si mai puternic decat Jaguar, mult mai rapid, modificat special pentru criptanaliza si directionat spre unul sau mai multi algoritmi. Caracterul cu totul exceptional al rezultatelor cercetarii celor din Cladirea 5300 a facut ca proiectul sa fie extrem de protejat, inclusiv fata de celelate componente ale comunitatii de informatii si de membrii comitetelor speciale ale Congresului. Pe langa ca acest progres tehnologic fantastic dadea NSA acces la un enorm volum de informatii vehiculate curent de cetatenii americani, se deschidea o fereastra larga spre cunoasterea secretelor din comunicatiile altor tari. Daca astazi guvernele straine folosesc cele mai puternice algoritmuri de cifrare, foarte multe date interceptate in trecut si aflate in conservare in arhivele NSA, inclusiv o mare parte din ceea ce se va transfera la Bluffdale dupa darea in folosinta a centrului, sunt cifrate cu algoritmi de 128 biti sau mai slabi. Descifrarea acestor mesaje poate oferi date inestimabile privind modul de actiune al guvernelor straine in toate problemele care privesc interesele americane. 
 
Pentru a sparge codurile de cifrare, viteza computerelor este, asadar, esentiala. De aceea, cursa spre performanta tehnologica nu se poate opri, ci trebuie sa continue, cu o viteza tot mai mare. Data Encryption Standard, sistemul de cifrare cu cheie de 56 de biti care a precedat AES, a fost pus pe piata in 1976 si a fost folosit circa 25 de ani. AES a aparut in 2001 si este asteptat sa functioneze inca vreo 10 ani. Dar daca NSA a construit deja un computer mult mai rapid decat cele din "lumea neclasificata", este de asteptat sa fie capabila sa sparga AES in scurta vreme. 
 
Unul din principiile de baza care justifica stocarea unor enorme cantitati de date la  Bluffdale este: "ceea ce nu poate fi descifrat astazi, va putea fi descifrat maine". De aceea, atunci cand cercetarile vor duce la rezultatele asteptate, o mina inestimabila de informatii va fi accesibila prelucrand arhivele cu mesaje interceptate. In consecinta, NSA nu poate fi satisfacuta cu depasirea barierei petaflop. Scopul agentiei este sa atinga viteze de nivel  exaflop, 1018 operatii pe secunda, si in cele din urma zettaflop (10 la puterea 21 ) si chiar sa atinga nivelul fantastic al yottaflop (10 la puterea 24). Atingerea acestor obiective beneficiaza de un remarcabil sprijin in Congresul american. Ca in toate chestiunile ce privesc apararea si promovarea intereselor nationale, cauza celor de la NSA este sustinuta atat de democrati cat si de republicani. O comisie bipartizana de 24 de senatori a trimis in noiembrie 2011 o scrisoare presedintelui Obama, cerandu-i sa aprobe continuarea finantarii pana in 2013 pentru programul Departamentului Energiei in domeniul supercomputerelor (cererile de bugetare pentru NSA sunt secrete). Argumentul-forte invocat de senatori tinea de competitia internationala in domeniu: la finele lui 2011, Jaguar (care, prin dezvoltari succesive ajunsese la o viteza maxima de 2,33 petaflop), era deja depasit de K Computer, din Japonia (cu o performanta impresionanta de 10,51 petaflop) si de Tianhe-1A, din China (2,57 petaflop). 
 
Adevarata batalie sa da, insa, in domeniul informatiilor clasificate. Pentru a dezvolta propriul sistem exaflop (sau mai rapid), NSA a propus extinderea spatiilor de care dispune la Oak Ridge cu doua cladiri suplimentare, totalizand  24.000 mp. Cele doua cladiri, asemanatoare unor depozite gigantice, joase si largi, vor gazdui computerele, aranjate in cluster, pentru a minimiza distanta intre circuite, care vor alcatui masinaria capabila sa atinga exaflopul. Noua facilitate, numita Multiprogram Computational Data Center, va consuma 200 MW energie electrica, o cantitate suficienta pentru a alimenta 200.000 de gospodarii. Computerul va produce o cantitate uriasa de caldura, facand necesara functionarea a 60.000 de tone de echipamente de racire, adica tot atat de mult cat instalatiile care deserveau turnurile World Trade Center din New York. 
 
In tot acest timp, Cray continua sa fie dezvoltat pentru necesitatile NSA, finantat in parte printr-un contract de 250 de milioane de dolari cu Agentia Apararii pentru Proiecte de Cercetare Avansata. Se intentioneaza construirea unui supercomputer in cascada, un prototip care va fi realizat la finele lui 2012. Acest proiect secret se dezvolta in paralel cu efortul neclasificat al Departamentului Energiei de upgradare a Jaguar X5, modelul XK6, numit si Titan, programat spre finalizare in 2013, urmand a lucra cu viteze de 10-20 petaflop.
 
Un sistem global
 
Centrul de la Bluffdale este doar una dintre componentele impresionantei retele globale de care dispune NSA pentru indeplinirea obiectivelor sale. Pe langa Utah Data Center si Oak Ridge, Tennessee, despre care am amintit mai sus, agentia dispune de numeroase alte nuclee importante, care concentreaza tehnica de varf si experti cu inalt grad de pregatire.
 
Un numar de 4 sateliti geostationari pozitionati in jurul planetei monitorizeaza tot ce se transmite, de la convorbirile prin walkie-talkie sau telefoane mobile in Libia pana la sistemele de radar din Coreea de Nord. Softurile active la bordul satelitilor fac o prima selectie in procesul de colectare si retransmit catre baza doar datele colectate din regiunile sau localitatile de interes, precum si convorbirile telefonice sau comunicarile email de la emitenti prestabiliti, conform cerintelor programatorilor. 
 
Informatiile colectate de satelitii geostationari si semnalele receptionate de alte posturi de ascultare imbarcate pe vehicule aeriene sau provenind de la statiile de ascultare din strainatate sunt preluate de cei 850 de angajati NSA de la Buckley Air Force Base din Colorado. Acestia "gestioneaza" activitatea satelitilor, programeaza tintele si stocheaza fluxurile de informatii primite. 
 
La baza de la Fort Gordon, Augusta, Georgia, cunoscuta si cu numele de cod Sweet Tea, peste 4.000 de operatori de interceptare, analisti si alti specialisti ocupa cladiri totalizand o suprafata de 56.000 mp. Ei au ca sarcina efectuarea de interceptari din Europa, Orientul Mijlociu si Africa de Nord. Alte zone europene si din Orientul Mijlociu, carora li se adauga interceptarile din America Latina, cad in sarcina celor 2.000 de angajati ai NSA aflati la Lackland Air Force Base din San Antonio, Texas. Aceasta baza militara va avea si rolul de backup storage pentru centrul de la Bluffdale. Interceptarile din Asia se conduc de la centrul NSA aflat la Oahu, in Hawaii. Buncarul subteran enorm, de 23.000 mp, cunoscut si cu numele de The Hole, fusese construit pentru a gazdui o uzina de asamblare a avioanelor, in timpul celui de-al doilea Razboi Mondial. Cei 2.700 angajati ai NSA de la Oahu isi desfasoara acum activitatea intr-o noua cladire, de 22.000 mp, constuita de data aceasta deasupra nivelului solului.
 
Conform unor surse informate din domeniul intelligence, NSA a instalat dispozitive complexe de interceptare pe mai mult de zece linii majore de comunicatii transoceanice, fiecare dintre acestea fiind capabile sa analizeze si sa directioneze catre serverele agentiei informatiile selectate dupa anumite criterii prestabilite, pe masura ce acestea tranziteaza prin cabluri. 
 
In fine, la Cartierul General al NSA de la Fort Meade, Maryland, lucreaza analistii care pregatesc rapoarte si recomandari destinate factorilor de decizie politica, prelucrand informatiile primite de la satelitii de  spionaj, posturile de ascultare de peste mari si camerele secrete de monitorizare instalate in facilitatile companiilor telecom de pe teritoriul national. Pentru a raspunde necesitatilor crescande de prelucrare a unui volum enorm de date, NSA beneficiaza  de o alta investitie majora, de 896 milioane dolari, destinata construirii unui centru de supercomputere si la Fort Meade.
 
Sateliti, radare, sute de mii de oameni inalt calificati – ingineri si analisti, vorbitori de limbi rare ori specialisti in contraterorism -, sunt angajati in aceasta competitie contracronometru cu obiective de performanta mereu mai mari. O competitie pentru suprematie tehnologica destinata, si in cazul acesta, sa fie o parte a competitiei pentru suprematie strategica. In ea sunt angajate tari care au interese globale si care dispun si de mijloacele enorme necesare pentru a le apara si promova. Batalia neintrerupta care se da in domeniul informatiilor este de o importanta cruciala iar din perspectiva beneficiilor in materie de relatii internationale si de lupta contra amenintarilor de orice natura la adresa intereselor statului, investitiile masive in acest domeniu sunt recompensate inzecit. Actiunile NSA sunt si vor ramane inconjurate de mister, desi "obiectul activitatii" agentiei este binecunoscut si, cel putin in SUA, a fost in centrul unor dezbateri publice animate atunci cand a fost vorba de capacitatea de actiune a agentiei pe teritoriul national.
 
Intr-o societate perfecta, democratia s-ar putea, poate, apara fara sa fie nevoie sa se ajunga la situatia paradoxala in care aceasta sa nu se poata face decat cu pretul incalcarii unora din libertatile fundamentale ale cetatenilor. Dar, dupa cum bine stim, societatea este departe de a fi perfecta. Iar Big Brother are multe zile frumoase in fata. 
 

Ultimele NOUTATI

Masa de Craciun,
Life Style

Masa de Craciun, "pe saracie". Romanii sunt nevoiti sa cumpere la suta de grame de Sarbatori

today26 Dec. 2024
Mos Craciun a saracit! Putini mai primesc cadouri de lux sub brad
Life Style

Mos Craciun a saracit! Putini mai primesc cadouri de lux sub brad

today25 Dec. 2024
3 preparate care nu lipseau de pe masa de Craciun in comunism
Astazi in istorie

3 preparate care nu lipseau de pe masa de Craciun in comunism

today24 Dec. 2024
De ce nu trebuie sa speli rufele in ziua de Craciun? Superstitii care aduc ghinion in familie
Afla...

De ce nu trebuie sa speli rufele in ziua de Craciun? Superstitii care aduc ghinion in familie

today24 Dec. 2024
Friptura de Craciun? De ce nu e bine sa speli carnea de porc inainte de gatire pericolul pe care multi il ignora
Reteta zilei

Friptura de Craciun? De ce nu e bine sa speli carnea de porc inainte de gatire pericolul pe care multi il ignora

today24 Dec. 2024
Masa de Craciun gata intr-o ora. Cum sa gatesti friptura de porc care se topeste in gura sfaturi de la bucatarii profesionisti
Reteta zilei

Masa de Craciun gata intr-o ora. Cum sa gatesti friptura de porc care se topeste in gura sfaturi de la bucatarii profesionisti

today24 Dec. 2024
Reteta originala de salata de boeuf cum sa pregatesti cel mai iubit preparat de sarbatori
Reteta zilei

Reteta originala de salata de boeuf cum sa pregatesti cel mai iubit preparat de sarbatori

today23 Dec. 2024
De ce nu trebuie sa pleci din casa de Craciun? Superstitii care iti pot afecta norocul in noul an
Afla...

De ce nu trebuie sa pleci din casa de Craciun? Superstitii care iti pot afecta norocul in noul an

today23 Dec. 2024

Aboneaza-te la Newsletterul Gratuit. Zilnic in Inboxul tau.

Vrei sa fii la curent cu cele mai noi articole despre Antreprenoriat, Economie, Imobiliare, Auto, IT&C si sa primesti GRATUIT Raportul Special de mai jos?
E-FACTURA. E-TRANSPORT: SANCTIUNI. AMENZI. SOLUTII PRACTICE
E-FACTURA. E-TRANSPORT: SANCTIUNI. AMENZI. SOLUTII PRACTICE
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform cuRegulamentul UE 679/2016

Partenerii nostri

Te-ar putea interesa si

3 preparate care nu lipseau de pe masa de Craciun in comunism
Astazi in istorie

3 preparate care nu lipseau de pe masa de Craciun in comunism

today24 Dec. 2024
De ce nu trebuie sa speli rufele in ziua de Craciun? Superstitii care aduc ghinion in familie
Afla...

De ce nu trebuie sa speli rufele in ziua de Craciun? Superstitii care aduc ghinion in familie

today24 Dec. 2024
Friptura de Craciun? De ce nu e bine sa speli carnea de porc inainte de gatire pericolul pe care multi il ignora
Reteta zilei

Friptura de Craciun? De ce nu e bine sa speli carnea de porc inainte de gatire pericolul pe care multi il ignora

today24 Dec. 2024
Masa de Craciun gata intr-o ora. Cum sa gatesti friptura de porc care se topeste in gura sfaturi de la bucatarii profesionisti
Reteta zilei

Masa de Craciun gata intr-o ora. Cum sa gatesti friptura de porc care se topeste in gura sfaturi de la bucatarii profesionisti

today24 Dec. 2024

Aboneaza-te la
Newsletterul Gratuit.
Zilnic in Inboxul tau.

Vrei sa fii la curent cu cele mai noi articole
despre Antreprenoriat, Economie, Imobiliare,
Auto, IT&C si sa primesti GRATUIT
Raportul Special
"E-FACTURA. E-TRANSPORT: SANCTIUNI. AMENZI. SOLUTII PRACTICE"

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform cu Regulamentului UE 679/2016
x