In lume se nasc 350.000 de copii in fiecare zi
cresterea populatieiresurse de harnamonsanto
E un numar impresionant si induiosator totodata, dar care vine la pachet cu o problema dramatica, ce necesita o rezolvare imediata: acesti noi locuitori trebuie hraniti. Nu peste o saptamana, nu maine, acum.
Ca o paranteza, stiti cum se scrie “populatie” in chineza? Prin doua ideograme alaturate, dintre care una care semnifica “persoana” si cealalta “gura deschisa”. Nu se putea o reprezentare mai sugestiva.
Revenind, ne inmultim non-stop. In fiecare secunda mai apar inca 4,3 noi guri care trebuie hranite, adica inca 170 de guri de hranit doar pana terminati de citit acest articol. Iar aste ne face sa ne gandim serios la un posibil razboi pentru resursele alimentare ale lumii.
Expertii in agricultura sunt insa de parere ca sporirea accelerata a populatiei umane nu va crea prea curand o criza alimentara.
Ei spun ca e posibila o a doua revolutie verde, similara celei initiate in urma cu 70 de ani de catre agronomul american Norman Borlaug care a reusit sa dezvolte o varietate pitica de grau, foarte productiva si foarte rezistenta la daunatori, ce a permis cresterea spectaculoasa a recoltelor.
Aceasta noua revolutie in agricultura ar urma sa aiba la baza recentele noastre cunostinte despre gene. Se cunosc acum secventele corespunzatoare pentru aproape toate cele 50.000 de gene din plantele de porumb si soia si aceste cunostinte sunt folosite in moduri pe care nici nu ni le-am fi putut imagina acum patru sau cinci ani, dupa cum spune Robert Fraley, directorul tehnologic al gigantului agricol Monsanto.
Fraley este convins ca modificarea genetica, prin care expertii pot imbunatati soiurile adaugand caracteristici benefice de la alte specii, va duce la obtinerea de noi varietati care sa ofere recolte mai bogate, cu nevoi reduse de ingrasaminte si cu toleranta la seceta – doua probleme-cheie aflate tot timpul in atentia cercetatorilor.
El crede ca biotehnologia va face posibila dublarea recoltelor de porumb, bumbac si soia pana in 2030, concluzionand optimist: „Probabil ca urmeaza sa fim martorii celei mai marete perioade de progrese stiintifice fundamentale din istoria agriculturii.“
Ar fi bine sa nu se insele. Altfel sarcina de a hrani 9 miliarde de guri in 2050 ar deveni una extrem de descurajanta.