Codrule, codrutule, sa nu te mai devoram, dragutule
mars paduriprotectie padurimarsul pentru paduriprotectie mediu
In mai multe orase mari din Romania, a avut loc, duminica trecuta, Marsul pentru paduri, menit sa atraga atentia asupra dezastrului provocat de taierile ilegale si asupra violentelor impotriva padurarilor.
Manifestantii au scandat sau au avut pancarte pe care scria: "Fara paduri nu avem viitor!", "Stop defrisarilor", "Padurea inseamna viata", "Codrule, codrutule, unde dispari, tu, dragutule?", "90.000 ha de paduri seculare, in pericol", "Stop mafiei lemnului", "Vrem SUMAL nu lemn ilegal", "Cine fuge de SUMAL taie lemnul ilegal", unde SUMAL inseamna Sistemul Automat de Urmarire a Materialelor Lemnoase.
Dar poate cea mai inspirata lozinca a fost "Cand Guvernul si Parlamentul dorm bustean, padurea moare".
Manifestantii au atras atentia ca taierile ilegale au loc intr-un ritm nemaintalnit (20 de milioane de metri cubi pe an!) si ca, in urma lor, raman "versanti dezgoliti, alunecari de teren, avalanse, inundatii dezastruoase, zone desertificate, padurari ucisi in stil mafiot, comunitati divizate si expuse fenomenelor climatice extreme".
Ei au cerut modernizarea imediata a SUMAL, a aplicatiei pentru cetateni - Inspectorul Padurii si protejarea stricta a padurilor primare si seculare.
Marsul pentru paduri este un eveniment cat se poate de laudabil, dar oare cati dintre protestatari nu folosesc hartie igienica, ci variante de tesatura lavabila? Cine se mai "chinuieste" sa spele batiste de panza si nu foloseste zeci de pachete de servetele de hartie pe an?
Oare cati dintre noi, toti, avem cos propriu destinat colectarii, dupa golire, a cutiilor de sapun, cutiilor de pasta de dinti, cutiilor de tigarete; in care sa punem hartia care, precum marmota, inveleste ciocolata si chiar etichetele care pot fi desprinse de pe cutiile de conserve?
Pungile din plastic dauneaza grav mediului inconjurator. Ajung in mari si oceane si sufoca balene, delfini, pesti si, ulterior, pe noi. Atunci, cu mare mandrie ecologista, "trecem" la pungile de hartie. Cata din aceasta este reciclata inainte si dupa folosire? De cate ori folosim punga de hartie inainte ca si ea sa ajunga la... gunoi?
Din "comoditate", multi nu ne deranjam (mare economie de energie personala...) sa luam din magazine bonurile fiscale, daramite sa le mai si ducem acasa si sa le punem in cosul ala dedicat deseurilor de hartie.
Ce mai aruncam? Zeci de facturi (care pot fi solicitate in format electronic!), chitante, bilete de film, bilete de teatru, bilete de 6 din 49 si de 5 din 40; cartele de metrou; pliante, brosuri, fluturasi cu puzderia de candidati la orice fel de alegeri; pliante, brosuri, fluturasi cu reclame la orice, de la credite cu dobanda de 100% pe an, la ofertele firmelor de servicii funerare; cataloagele a n hypermaket-uri si x supermarket-uri, cataloagele firmelor care vand... mobila.
Printre multele concluzii ale unei analize Frames legate de Black Friday 2019, se afla urmatoarea: "cresterea veniturilor, completata de extinderea modalitatilor de plata in rate, determina tot mai multi romani sa-si reamenajeze locuintele, sa schimbe mobila achizitionata in trecut, in anii de boom economic de dinainte de criza..."
Oare cati dintre noi nu ne schimbam prea des si numai din plictiseala (!) mobila? Cati suntem dispusi sa cumparam piese la mana a doua sau a treia sau sa folosim dulapul de fag sau de stejar al bunicilor, in loc sa facem cozi imense la magazinele companiilor producatoare de mobila pe care, dupa aia, le acuzam ca ne taie padurile?
Ca veni vorba despre dulapul bunicilor, tot din lemn de stejar se fac butoaiele in care sunt puse la invechit vinurile si unele bauturi spirtoase de maaare finete.
Si, colac peste bietele noaste paduri si peste iarna care vine, aproape jumatate (!) dintre gospodariile din Romania se incalzesc cu… lemn, iar necesarul de lemn de foc - adica de padure care se face scrum in sobe! - este de aproximativ 7 milioane de metri cubi. Si asta in fiecare an.
Din total, Romsilva poate asigura vreo 4,5 milioane mc, iar 2,5 milioane mc trebuie furnizate de ceilalti administratori sau detinatori de padure din Romania.
Din cauza cererii mari, pretul lemnului de foc creste de la an la an. Metrul cub pleaca din padure - cu acele camioane de trebuie urmarite - la vreo 150 de lei si ajunge in curtile oamenilor la 500-550 de lei sau chiar mai mult.
Si, in acest timp, in loc sa izolam peretii caselor cu lana (in loc sa o ardem ca si cand n-ar avea nicio valoare!), in loc sa instalam panouri solare sau macar conducte de gaze, ne facem iluzia ca vom salva dragele paduri din Romania cu aplicatii informatice si cu GPS-ul...
Fara indoiala, padurea este aur verde. Din pacate, i se spune astfel tocmai pentru ca valoreaza foarte mult intrucat poate fi exploatata, nu din prea multa dragoste fata de natura si fata de mediu. Daca aurul veritabil nu ar fi zacamant, ci ar fi viu si ar creste la vedere, precum padurea, ar fi la fel de tentant de exploatat si de furat.
Pe una dintre pancartele participantilor la Marsul pentru paduri, sta scris: "Padurea noastra nu e marfa voastra". Ba exact asta este.
Este marfa lor pe care noi nu mai contenim sa o cumparam. Ne napustim asupra ei precum termitele. Daca nu ar/am mai fi asa, marfa lor nu ar valora prea mult - in bani - si, atunci, ar/am lasa toti padurea sa creasca, sa ne apere de dezastre, sa ne oxigeneze linistita, sa fie aur verde pentru plamani si creier, nu pentru dormitoare si bucatarii.
Foto: pexels.com
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML