Cel mai mare blocaj rutier din istorie

Cel mai mare blocaj rutier din istorie In februarie 1980, pe autostrada dintre Lyon si Paris s-a format o coada de masini lunga de 174 km, pe mai mult de o treime din lungimea totala a autostrazii respective (452 km). Cauza? O combinatie nefericita intre vremea proasta (o ninsoare abundenta) si numarul mare de parizieni care se intorceau in capitala franceza dupa ce fusesera la schi.
Blocajul mentionat mai sus e la concurenta cu cel produs in China, in august 2010, cand peste 10.000 de TIR-uri si autoturisme au stat 11 zile nemiscate in trafic pe o autostrada spre Beijing si cu cel produs in Germania, pe 12 aprilie 1990, cand milioane de est-germani au mers sa-si petreaca vacanta de Paste la rudele lor din vest.

Blocajele rutiere sunt o problema frecventa in tarile dezvoltate. Si partea proasta este ca nu exista o solutie - in SUA, de exemplu, se discuta de zeci de ani pe acest subiect, in conditiile in care blocajele in cauza duc la un consum suplimentar de 10 miliarde de litri de combustibil in fiecare an, dar americanii (nici macar ei) nu au reusit sa faca lucruri spectaculoase. Solutiile propuse de ei au fost urmatoarele:

1. Plasarea de semafoare la intrarile laterale pe autostrazi. Asadar, accesul masinilor din lateral este permis doar la anumite intervale de timp. In acest fel se evita aglomeratia, fara sa fie afectat sensibil confortul soferilor care vor sa intre pe autostrada – ei trebuie sa astepte un timp rezonabil.

Masura aceasta a avut doua efecte pozitive: a) capacitatea autostrazilor a crescut, in sensul ca, rarindu-se blocajele, tot mai multe masini au putut sa intre si sa circule fara probleme pe autostrada si b) numarul accidentelor s-a redus. Aceste rezultate au fost validate de un experiment facut pe una dintre autostrazi, in urma cu cativa ani, cand semafoarele laterale au fost inchise timp de o saptamana: in saptamana respectiva capacitatea autostrazii a scazut cu 14%, iar numarul accidentelor a crescut cu 26%.

2. Infiintarea de benzi speciale pentru masinile cu mai mult ocupanti. Benzile HOV (High-Occupancy Vehicles) stimuleaza circulatia “la comun”, reducand astfel numarul masinilor pe autostrazi.

3. Adaugarea de benzi suplimentare. Imediat ce au aplicat aceasta masura, autoritatile rutiere din SUA au descoperit ca efectul pozitiv, desi a existat, nu a fost extraordinar. Motivul? La foarte scurt timp de la sporirea capacitatii unei autostrazi prin adaugarea de benzi noi a crescut si numarul de masini pe respectiva autostrada. Aglomeratia, asadar, s-a pastrat.

Explicatia pentru aceasta situatie a fost ca exista deja o “cerere latenta” din partea soferilor care voiau sa abordeze acea ruta, dar o evitau tocmai pentru ca stiau ca e aglomerata. Marirea capacitatii ei i-a determinat sa se razgandeasca.

Sa aruncam o privire si in Germania

Solutia anti-blocaje a nemtilor a fost sa impanzeasca asfaltul autostrazilor cu mii de senzori care furnizeaza permanent date despre numarul de masini care circula intr-o anumita directie si despre viteza lor de deplasare. Aceste date sunt prelucrate apoi computerizat, dupa un model matematic ce ia in considerare si date care arata ce s-a intamplat in trecut, si astfel se pot face previziuni destul de exacte privind posibilele blocaje.

Sistemul poate prevedea cu o acuratete de 80% ce se va intampla peste 60 de minute si cu o acuratete de 90% ce se va intampla peste 30 de minute. Si, in consecinta, emite avertizari radio. Vremea este si ea un factor important de care se tine cont, deoarece atunci cand ploua capacitatea strazilor scade cu cca 15%.

Se au in vedere si situatii foarte concrete. De exemplu, in Frankfurt se emite o prognoza speciala pentru ziua cand echipa locala de fotbal joaca cu Bayern Munchen (atunci sosesc fani din toate colturile Germaniei), diferita de prognoza din ziua cand joaca, de exemplu, cu Energie Cottbus, o echipa mai slab cotata.

La fel, Targul de Carte de la Frankfurt creeaza alt tip de trafic decat International Motor Show. In cazul celui de-al doilea eveniment, autoritatile iau in considerare experientele anilor trecuti si stiu ca vizitatorii au tendinta sa se urce in masini si sa vina toti exact la aceeasi ora, cu consecintele rutiere de rigoare.

Ironia e ca sistemul folosit de nemti, fiind foarte prompt, creeaza uneori efecte nedorite: soferii, auzind avertizarile la radio, aleg rute alternative si reusesc sa “mute” blocajele pe aceste rute. Iar blocajele prognozate initial nu se mai produc.

Sursa foto: www.pexels.com