Cat de sigure sunt navele moderne? Mai este posibil astazi un accident ca al Titanicului?

Cat de sigure sunt navele moderne? Mai este posibil astazi un accident ca al Titanicului? nave modernesisteme de sigurantavase de croazieracosta concordia

In aprilie s-au implinit 100 de ani de la scufundarea navei Titanic, considerata la vremea aceea de nescufundat. Cat de mult au evoluat masurile de securitate de atunci incoace? Ce imbunatatiri au adus noile descoperiri tehnologice? Si cat de sigura este in acest moment o calatorie pe mare, la bordul unei nave moderne? Articolul de fata va ofera cateva repere, dar trebuie spus de la bun inceput un lucru: nu s-a inventat inca nava cu adevarat indestructibila. Siguranta pe mare continua sa depinda si acum, ca si in urma cu 100 de ani, de doar doua elemente: evitarea oricarui impact si prevenirea unui incendiu la bord.
In industria navala exista asa-numitele standarde SOLAS (Safety of Life at Sea), care reglementeaza absolut totul – de la modul cum trebuie sa fie construita coca navelor si pana la designul vestelor de salvare. Doar ca aceste standarde trebuie permanent revizuite, pentru ca permanent apar noi cerinte de securitate, mai ales de cand incalzirea globala a permis deschiderea rutelor arctice, pline de aisberguri si de alte pericole.

Unele dintre inovatiile prezentate in continuare sunt aplicate deja de multi operatori navali, iar altele, desi raman deocamdata la nivelul de concept, promit sa aduca progrese importante in demersul de a crea nava 100% sigura.

1. GPS diferential
GNSS (sistemul global de navigatie) este cel mai important ajutor pentru navigatia maritima de la inventarea radarului. Locatia exacta este calculata folosind semnale primite de la mai multe sisteme de sateliti - GPS (SUA), GLONASS (Rusia), GALILEO (Europa), COMPASS (China) – obtinandu-se o marja de eroare de cca 10 metri. Prin eliminarea erorilor de semnal si efectuarea corectiilor necesare aceasta marja poate ajunge la numai 10 cm.

2. Sonar orizontal
Este vorba despre sistemul Sea Echo, care, spre deosebire de sonarele conventionale care arata numai fundul oceanului, permite “privitul” inainte pentru a oferi avertismente eficiente asupra potentialelor obstacole. Sistemul creeaza o harta tridimensionala a zonei din fata navei, pe care apar foarte clar aisberguri, nave care plutesc in deriva, containere sau chiar balene, permitandu-se astfel din timp luarea de masuri pentru schimbarea cursului. Sea Echo este util si in calatoriile arctice, indicand grosimea ghetii si ajutand la calcularea traseului optim.

3. Harti tridimensionale ale porturilor
O greseala a unui operator portuar poate avea consecinte tragice, dar, in momentul de fata, riscul unei astfel de greseli este mult diminuat prin folosirea unui software extrem de performant. Acesta combina intr-o panorama 3D informatiile primite de la radarele conventionale, semnalele de identificare ale navelor si harta electronica a portului. Operatorii pot astfel sa vada in timp real situatia traficului portuar. In Milford Haven, cel mai mare terminal petrolier din Marea Britanie, sistemul este deja functional pentru controlori, iar urmatorul pas va fi lansarea unei versiuni pentru nave.

4. Radar pentru gheata
Imaginile de mare definitie ale zonei din jur sunt o binecuvantare pentru orice capitan de vas. Este de inteles, asadar, utilitatea acestui echipament modern care anuleaza ecourile si reuseste sa afiseze inaltimea blocurilor de gheata, fisurile acestora si potentialele puncte de rupere, intr-o imagine foarte detaliata. Gratie lui, marinarii pot evita aisbergurile, inclusiv pe cele cu o latime sub 15 metri, chiar si in conditii de vreme nefavorabila.

5. Dispozitiv arestor anti-deriva
Daca motorul unei nave se defecteaza, aceasta va pluti in deriva, la mila curentilor, fiind imposibil de carmit. Arestorul este un fel de parasuta de nailon impachetata compact, care se lanseaza de pe nava si se deschide sub apa pentru a crea frecare si a permite astfel schimbarea directiei de deplasare. In plus, ea poate reduce la jumatate viteza cu care un superpetrolier se indreapta spre stanci, oferind timpul necesar sosirii remorcherelor care sa il aduca intr-o zona de siguranta.

6. Petice magnetice
Chiar si o gaura de marimea unui pumn poate duce la scufundarea unei nave. Iar solutia pentru astuparea unei asemenea gauri de mici dimensiuni consta in folosirea unor petice din materiale magnetice impregnate pe un suport de cauciuc.

7. Coca din grafen
Grafenul este un material nou, de 200 de ori mai rezistent ca otelul, dar foarte usor. O nava construita din grafen s-ar fisura mult mai greu, ar fi mult mai usoara si ar consuma mai putin combustibil. Acest material ar putea revolutiona pur si simplu ingineria navala, cu conditia sa fie si suficient de ieftin.  

8. Barci de salvare sub forma de capsule
Proiectate initial pentru platformele petroliere si pentru navele care transporta incarcaturi periculoase, aceste barci nu au nimic in comun cu barcile de salvare folosite pe Titanic, in urma cu 100 de ani. Odata ce ocupantii sunt la locurile lor, ele se inchid etans si sunt lansate la apa prin cadere libera, oferind cea mai rapida solutie de evacuare a navei. Recordul actual de inaltime de la care a fost eliberata o astfel de barca este de 40 de metri, de pe o platforma petroliera.  

9. Masuri anti-pirati
Toate navele sunt dotate in prezent cu un sistem care emite un mesaj de alarma, cu date exacte privind pozitia navei, la o simpla apasare de buton. Mai exista si dispozitive care trag cabluri pe sub apa, cu scopul de a bloca elicele ambarcatiunilor piratilor, precum si amplificatoare audio ce emit in directia piratilor sunete de intensitate foarte mare (162 dB), foarte eficiente tinand cont ca limita de suportabilitate pentru urechea umana este de 140 db.

10. Pereti dubli contra impacturilor
Dupa accidentul din 1989 al navei Exxon Valdez (detalii aici), tancurile petroliere au fost construite cu carene duble, rezistente la izbituri si care limiteaza scurgerile poluante. Carenele duble sunt acum obligatorii, chiar daca riscul unui impact este mult redus datorita utilizarii sistemelor electronice de navigatie.

11. Manevrabilitate sporita prin folosirea elicelor-azimut
Cand o nava trebuie sa vireze in scurt, foarte rapid, o elice conventionala nu face fata. Aici intervin elicele-azimut , care se pot roti la 360 de grade, pentru a propulsa nava in orice directie. Ele sunt eficiente si in privinta consumului de combustibil si sunt ideale pentru remorchere.  

De mentionat in final ca, oricat de performante ar fi aceste masuri de siguranta oferite de tehnologia moderna, ele se dovedesc inutile atunci cand intervine un alt factor, anume eroarea umana. Si, din pacate, avem in acest sens la dispozitie un exemplu foarte recent: naufragiul vasului de croaziera Costa Concordia din 13 ianuarie 2012, soldat cu 32 de morti, care s-a produs nu din cauza sistemelor de navigatie ale vasului (acestea au functionat perfect), ci din cauza unei imprudente de neiertat a capitanului Francesco Schettino care a adus nava prea aproape de coasta.