Biciul amenzilor
amenzi romaniaanulare amenzidecizii ccrrelaxare suedia
Raportarea planetara la Covid 19 se intinde de la negarea totala a existentei acestuia, pana la perceptia lui corecta de pericol pe cat de mare pe atat de nou, incat savantii nu-i pot gasi rapid un leac universal aplicabil.
Si masurile luate de statele lumii merg de la carantina totala (un fel de a spune) si inchiderea granitelor, pana la relaxare, cum ar fi in Suedia si cum a incercat si Marea Britanie.
Pana sa se mai indulceasca acritura restrictiilor din Spania si Italia, suedezii erau invidiati pentru ca aia de-i conduc le-au lasat libertatea aproape nestirbita, in ciuda faptului ca si ei au vreo 25.000 de cazuri, dintre care peste 3.000 de decese si mai bine de 4.000 de vindecari.
Dincolo de sistemul medical bine finantat si pus la punct, Suedia a mizat mai degraba pe responsabilitatea individuala. Si-a permis lucrul asta pentru ca ai ei cetateni au un grad ridicat de educatie.
Pe acolo te-nvata parintii si scoala ce e aia igiena riguroasa: nu-i stranuti/tusesti nimanui in fata (si, daca ti se face observatie, tot tu esti cu gura mare, cum altfel) si nu descoperi minunatia de combinatie apa-sapun in caz de urgenta, epidemie, pandemie.
Pe urma, pe acolo, sufla vantul la
analfabeti functionali. Asa ca, in primul rand, s-ar putea ca autoritatile sa comunice unitar, pe o singura voce, necontradictioriu.
Daca iti recomanda guvernul ceva, esti atent si, pentru ca ai... antrenament, chiar intelegi ce-ti spune, si pentru ca esti mare - si foarte probabil vaccinat - decizi ce vrei/poti sa faci.
De exemplu, daca te duci la mall sau la alte magazine, oricum pastrai distanta si-nainte, ca de ce sa te calci pe bataturi cu toata lumea (mai putina ce-i drept ca densitate in statele nordice).
Daca vrei sa te duci sa bei o cafea - fara sa-ti bagi degetele in cana de hartie plastifiata, cum am vazut, la televizor, ca facea o doamna proaspat lasata (aproape) libera de catre statul latin in care locuia - o faci, in primul rand, autoevaluandu-te, in mod corect, daca faci parte din categoria de varsta vulnerabila.
Pe urma, te gandesti la ce distanta vei sta de ceilalti musterii ai cafenelei, daca a dezinfectat personalul tot tacamul, daca pernele de pe scaune nu sunt patate ca un caine dalmatian... si asa mai departe.
Poate ca de aceea au lasat-o suedezii mai moale cu masurile restrictive.
La noi, Curtea Constitutionala a decis, marti, ca amenzile alea uriase - plafonul maxim echivaland cu mai multe mii de euro si asta in a doua a mai amarata tara din UE, cu un salariu brut minim pe economie de vreo 400 de euro - nu sunt constitutionale.
Iar Camera Deputatilor si Senatul din cine-s alcatuite? Din partide parlamentare, adica din oameni politici. Toate numirile in institutiile de varf ale tarii, ale oricarei tari, sunt facute politic. Daca ar fi altfel, de ce s-ar mai lupta partidele sa castige alegerile, de ce ar mai vrea sa ajunga la putere?
Dar, dincolo de eternele dispute intre ce-i convine cui, dincolo de criticile aduse de politicienii carora nu le sunt pe plac deciziile CCR si de laudele celor carora le sunt pe plac, se desprinde nenorocirea ca, in Romania, nu se prea poate cu duhul blandetii, ci cu biciul - din fericire, doar la figurat, in cazul de fata - cu biciul amenzilor mai usturatoare decat o tona de urzici.
De ce asta? Din aceeasi cauza, din aceeasi nenorocire care genereaza toate relele: lipsa de educatie.
Fara amenzile astea (unele date abuziv, dupa cum recunosc cu juma' de gura si sefii celor care au scos chitantierele), de Paste si de 1 Mai si in fiecare zi cu vreme frumoasa, ar fi fost plin de gratare, de chiote, de manele si de hore pe care, in primul rand, ar fi dantuit chiar virusul lu' peste sau al liliacului lu' peste.
Daca majoritatea oamenilor ar fi educata, nu neaparat in sensul ingroparii-n diplome si doctorate, ci in cel al intelegerii unor principii si al unor texte, aceasta majoritate ar fi si responsabila pentru ea insasi si pentru ceilalti.
Foto: pexels.com
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML