Poreclita „Doamna de Fier”, Margaret Thatcher a fost o vajnica aparatoare a pietei libere si promotoare a unei politici economice conservatoare, care a revitalizat economia britanica, desi a fost nevoita sa suporte importante critici din partea clasei de jos a natiunii, care s-a aratat afectata de politica economica de austeritate dusa de fostul prim-ministru.
Margaret Hilda Roberts s-a nascut la 23 octombrie 1925, in Grantham, un oras din nord-estul Angliei. Familia ei a trait intr-un apartament situat deasupra magazinului detinut de tatal sau, care era si un politician local.
Dupa ce a absolvit Universitatea Oxford in 1947, viitorul prim-ministru a lucrat ca inginer chimist in domeniul cercetarii.
La inceputul anilor '50, Margaret Thatcher si-a incercat norocul de doua ori pentru un loc in parlament din partea Partidului Conservator. Fara succes!
Dupa ce s-a casatorit cu Denis Thatcher (1915-2003), un potent om de afaceri, a studiat dreptul si a intrat in barou. In 1959, Margaret Thatcher a fost aleasa in Camera Comunelor, reprezentand comunitatea din cartierul Finchley, din nordul Londrei.
A reusit sa urce pe treptele ierarhice ale partidului, iar atunci cand conservatorii l-au adus la putere pe Edward Heath, in 1970, Margareth Thatcher a fost numita secretar de stat pentru educatie.
In 1975, spre surprinderea multora, Thatcher a reusit sa-l invinga pe Heath in alegerile din interiorul partidului, devenind liderul opozitiei din Camera Comunelor.
In 1979, pe fondul scaderii economice, a cresterii nemultumirilor populatiei si a greveleor din ce in ce mai dese si mai puternice, partidul conservator a revenit la putere, iar Margaret Thatcher a fost numita prim-ministru. Guvernul condus de ea a luat masuri importante pentru redresarea economica: a redus impozitele pe venit, dar a crescut impozitele pe bunuri si servicii, a redus sau eliminat subventiile guvernamentale pentru intreprinderi si a pus in aplicare alte masuri de austeritate.
Somajul a crescut vertiginos iar popularitatea lui Thatcher a scazut dramatic.
Simpatia britanicilor a fost recapatata prin raspunsul militar rapid si precis la invadarea insulelor Falkland de catre trupele argentiniene, in 1982. Un an mai tarziu, in 1983, Thatcher castiga alegerile alaturi de partidul pe care il conducea, redevenind prim-ministru.
In cel de-al doilea mandat, Thatcher a adoptat o lege prin care a redus drepturile sindicatelor la greva si a scos la privatizare restul de active ale statului, promovand vanzarea locuintelor publice. In 1984, Margaret Thatcher a supravietuit unui atac cu bomba pus la cale de Armata Republicana Irlandeza (IRA).
In domeniul politicii externe, pe langa relatia speciala pe care primul ministru britanic a avut-o cu presedintele american Ronald Reagan, va ramane celebru comentariul doamnei Thatcher dupa prima intalnire cu presedintele sovietic Mihail Gorbaciov: „Imi place domnul Gorbaciov! Putem face afaceri impreuna!”
Dupa ce a fost numita pentru un al treilea mandat in 1987, fapt fara precedent in istoria Marii Britanii, Thatcher a facut un fel de dizidenta in propriul partid, opunandu-se integrarii economice in interiorul Comunitatii Economice Europene si promovand un sistem fiscal nepopular. In noiembrie 1990, la sugestia si presiunea mai multor lideri ai propriului partid, Margaret Thatcher si-a inaintat demisia, functia de prim-ministru fiind preluata de John Major.
Cand a plecat din Downing Street 10 (traditionala resedinta a premierilor Marii Britanii), Thatcher devenise cel mai longeviv prim-ministru al Regatului Unit din ultimii 150 de ani. In 1992 s-a retras si din Camera Comunelor, fiind numita in Camera Lorzilor cu titlul de „Baroness Thatcher of Kesteven”. A inceput sa-si scrie memoriile si a continuat sa calatoreasca prin lume, tinand diverse prelegeri. După o serie de accidente vasculare cerebrale minore, la inceputul anilor 2000, Thatcher s-a retras din viata publica.
In 2013, la 8 aprilie, a incetat din viata, la funerariile sale participand peste 2.000 de invitati din intreaga lume. Ceremonia a avut loc la Catedrala St. Paul’s din Londra, unde, in 1965, s-au tinut si funerariile lui Winston Churchill.