4 mituri stiintifice, intre adevar si falsitate
sanatatepremiinobelmedicinalunapamantosteoartritaarticulatiicreierboliadevarfalsmituri stintifice
Exista o serie de povesti cu vechime, un fel de mituri de top, privind anumite principii stiintifice de baza. Sunt ele adevarate sau nu?
Printre acestea:
1. Omul foloseste doar 10% din capacitatea totala a creierului. E adevarat ca mai sunt multe mistere de dezlegat vizand acest capitol. Totusi, logica de baza este contrazisa. Desi creierul cantareste doar cateva kilograme, este incredibil de activ, necesitand aproximativ 20% din tot oxigenul si glucoza necesare intregului organism. Asa incat este putin probabil ca acest organ sa fi evoluat daca cea mai mare parte a lui era inutila. In plus, nimanui dintre cei diagnosticati cu o tumoare pe creier nu i s-a spus: “Vesti bune! Tumoarea se afla intr-o parte a creierului pe care nu o folositi”. De asemenea, traumele cerebrale nu ar mai avea rezultate devastatoare fiind produse in zone care nu servesc la nimic. Insa se stie ca sunt foarte rare cazurile de supravietuire prin impuscare in cap. In plus, acestea nu sunt lipsite de efecte secundare extrem de grave.
Poate ca nu folosim fiecare bit al creierului in orice moment, insa, pe parcursul unei zile, utilizam intreg creierul.
Fiecare regiune a creierului este specializata diferitelor activitati si nu exista portiuni lipsite de vreun rol. Nici macar somnul nu reuseste sa reduca “la tacere” creierul. Nu exista o “odihna totala”, ci doar o scadere a nivelului de activitate. Fapt confirmat cu precizie de instrumentele neurostiintei.
2. Exista o parte intunecata a Lunii. Sau necunoscuta.
Din perspectiva noastra de pamanteni suntem capabili sa vedem 59% din suprafata Lunii. Si nu toata in acelasi timp. 41 de procente sunt complet ascunse, fiind aflate pe partea opusa campului nostru vizual. Acestea, teoretic, invaluite in intuneric, ar trebui sa fie lipsite de caldura Soarelui. Insa nu este tocmai asa. E doar o confuzie datorata blocarii mareelor. O iluzie ca luna nu se roteste. Insa ea se invarteste destul lent, in jurul propriei axe in tot atata timp in care se invarteste si in jurul Pamantului. 27,32 de zile. La urma urmei, am auzit cu totii de fazele lunii.
Cu exceptia cazului unei eclipse, lumina soarelui cade pe jumatate de luna tot timpul. Exact asa cum jumatate de Pamant primeste lumina solara intr-o zi.
3. Trosnirea degetelor produce in timp osteoartrita.
Se spune ca nu e bine sa-ti trosnesti degetele. Pentru ca articulatiile se vor deteriora dureros. Insa studiile nu au reusit sa evidentieze conexiunea intre acestea. In 1998, Donald Unger a publicat o lucrare in care a aratat ca el si-ar fi intins degetele de mana stanga zilnic, in timp ce mana dreapta nu a "beneficiat" de un asemenea tratament. Dupa 60 de ani, nu exista nici o diferenta privind starea de sanatate a mainilor. Iar in 2009, Unger a primit premiul Nobel in medicina pentru munca sa.
Lichidul sinovial este o substanta care actioneaza ca o perna in reducerea frecarii articulatiilor, cum ar fi de la coate, degete, genunchi si solduri. Atunci cand articulatiile sunt intinse, se elibereaza o presiune intre capsulele articulare, asemenea unui gaz, formand un fel de balonas, care compenseaza spatiul mort. Pe masura ce articulatiile revin la pozitia initiala, balonasul se sparge, producand acel zgmot-trosnitura. Sunetul poate veni si de la tendoane, a caror putere se reduce in timp.
4. Antibioticele distrug virusii. Oare?
Odata cu sezonul rece apare si gripa. Antibioticele, prin definitia lor, ucid forme de viata gen bacterii. Insa raceala si gripa sunt produse de virusi. In timp ce unii ar putea crede ca administrarea antibioticelor le-ar fi de ajutor in distrugerea virusilor, in realitate isi complica starea de sanatate. Fie luand antibiotice dupa ureche, fie apeland la medici care sunt dispusi sa le prescrie usor. Acest lucru genereaza mai multe probleme. Folosirea antibioticelor intr-un mod contrar destinatiei lor sau instructiunilor de dozare ar putea provoca dezvoltarea altor bacterii comune in interiorul corpului, rezistente la medicamente. Sursa unor boli foarte grave. Asa ca este recomandabil ca prescrierea antibioticelor sa nu se faca decat pe baza unor teste de laborator pentru tratarea cauzei care a provocat boala.