Crearea si pastrarea locurilor de munca este un succes al mediului de afaceri

Crearea si pastrarea locurilor de munca este un succes al mediului de afaceri afacerifirmemanager



Sorin Dimitriu: Crearea si pastrarea locurilor de munca este un succes al mediului de afaceri bucurestean (interviu)

Performantele companiilor incluse in cea de a XVII-a editie a Topului firmelor bucurestene sunt cu atat mai meritorii cu cat acestea reflecta rezultatele obtinute in 2009, an extrem de dificil pentru Romania, a declarat prof. univ. dr. ing. Sorin Dimitriu, presedintele Camerei de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti (CCIB), intr-un interviu acordat AGERPRES.

AGERPRES: Cum arata Topul Firmelor din acest an? Fata de editia precedenta, sub presiunea crizei economice, au fost modificari majore?

Sorin Dimitriu: Performantele celor aflati in top la aceasta editie sunt cu atat mai meritorii cu cat au fost rasplatite rezultatele obtinute in 2009, an extrem de dificil pentru Romania. Daca anul 2008 a fost un 'an negru' pentru cele mai mari piete financiare ale lumii, anul trecut a fost marcat de mutatii semnificative in ceea ce priveste cererea si oferta, de cresterea unor economii si decaderea altora. Economiile vestice au suportat mai bine aceasta perioada, insa, in multe economii emergente, printre care si cea romaneasca, dificultatile au fost amplificate de o serie de dezechilibre macroeconomice pre-existente.

Firmele private au fost silite sa se bazeze pe propria capacitate de management si pe propria flexibilitate pentru a supravietui, intelegand ca traversarea perioadelor dificile presupune decizii curajoase, ale caror cuvinte cheie sunt reorientare si adaptare. Astfel, premiem acum rezultatele obtinute de firmele ai caror manageri au dovedit ca au viziune si pentru care notiuni precum cea de 'management al riscului' au iesit demult din sfera teoreticului.

In 2010, au indeplinit cumulativ criteriile stabilite in metodologia de realizare a Topului Firmelor din Municipiul Bucuresti pe 2009 un numar de 30.266 firme (22,2 la suta din totalul firmelor care au depus bilantul aferent anului 2009), fata de 59.190 companii (41,7 la suta din total) cu un an in urma. Asadar, desi numarul companiilor eligibile a fost mai mic anul acesta, numarul firmelor aflate in top a crescut usor, la 1.683, fata de 1.663 anul trecut.

AGERPRES: Care sunt cele mai premiate domenii de activitate in Topul Firmelor din Municipiul Bucuresti?

Sorin Dimitriu: Nu exista domenii mai premiate sau mai putin premiate, dat fiind ca metodologia este unitara. Ca si la editiile precedente, Topul firmelor bucurestene se imparte in sase domenii de activitate - cercetare-dezvoltare si high-tech; industrie; constructii; servicii; comert, turism; agricultura, pescuit, piscicultura. Evident ca, pentru relevanta clasificarii, in cadrul fiecarui domeniu, firmele sunt impartite pe cinci clase de marime: intreprinderi foarte mari, mari, mijlocii, mici si microintreprinderi.

Ceea ce diferentiaza Topul camerelor de comert de alte topuri este caracterul multicriterial al acestuia. Indicatorii pe baza carora se acorda punctajele sunt atat de natura cantitativa (cifra de afaceri neta, profitul din exploatare), cat si, mai ales deosebit de important, in special in conditii de criza, de natura calitativa, acestia din urma evidentiind managementul competitiv. Aici se inscriu indicatori precum rata profitului din exploatare (care reprezinta raportul dintre profitul din exploatare si cifra de afaceri), eficienta utilizarii resurselor umane (raportul dintre valoarea adaugata creata si numarul mediu de salariati) si eficienta utilizarii capitalului angajat (raportul dintre profitul curent + cheltuielile cu dobanzile si totalul activelor).

CCIB premiaza, de asemenea, pentru al treilea an consecutiv, companiile bucurestene preocupate de calitatea mediului si care utilizeaza tehnologii nepoluante. Capacitatea de inovare a oamenilor de afaceri bucuresteni este rasplatita si ea, pentru al zecelea an consecutiv, cu Trofeul creativitatii, decernat in baza datelor de la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci.

Incepand cu acest an, Colegiul de Conducere al CCIB a hotarat sa decerneze unor personalitati din afara sistemului cameral, pentru contributii deosebite la consolidarea Camerei bucurestene, Trofeul HERMES. Anul acesta, trofeul revine domnului Kelemen Hunor, ministrul culturii si patrimoniului national, pentru deschiderea pe care a dovedit-o fata de CCIB si fata de proiectele pe care aceasta le dezvolta in sprijinul comunitatii de afaceri.

AGERPRES: Si-au pastrat agentii economici din Bucuresti performantele, fata de cei din celelalte regiuni ale tarii?

Sorin Dimitriu: Daca analizam cifrele legate de numarul de firme care au depus bilantul si numarul de firme considerate eligibile, precum si de nivelul ratei somajului la nivelul Capitalei (2,9 la suta in Bucuresti fata de 7,35 la suta la nivel national, la 30 septembrie 2010), putem aprecia faptul ca firmele au rezistat destul de bine pe piata, cu sacrificarea marjelor de profit, insa fara a recurge la concedieri semnificative. Crearea si pastrarea locurilor de munca este, fara indoiala, un succes al mediului de afaceri bucurestean.

AGERPRES: Cate firme din Bucuresti au fost nevoite sa-si inceteze activitatea din cauza efectelor crizei economice si care au fost cele mai afectate domenii de activitate?

Sorin Dimitriu: Potrivit Oficiului National al Registrului Comertului (ONRC), la 30 septembrie 2010, din cei 874.356 comercianti activi din punct de vedere juridic inregistrati la nivel national, circa 20 la suta, respectiv 172.949, isi desfasurau activitatea in Bucuresti.

Din numarul total de comercianti din Capitala, 19.968 erau persoane fizice autorizate (PFA), respectiv 8,2 la suta din totalul PFA inregistrate la nivel national, iar 152.981 erau persoane juridice - 24,2 la suta din totalul persoanelor juridice aflate in evidenta ONRC.

In primele noua luni ale acestui an, in Bucuresti au fost inmatriculate 13.428 de firme, respectiv 15,9 la suta din totalul inmatricularilor la nivel national (84.346).

Tot in primele noua luni ale anului, in Capitala, au fost dizolvate 1.383 de companii, in scadere cu 62,89 la suta fata de perioada similara a anului 2009. In aceeasi perioada, 9.719 comercianti au decis sa-si suspende activitatea, cifra in scadere cu 43,48 la suta fata de primele noua luni ale anului 2009.

O situatie mai deosebita se inregistreaza in cazul radierilor, in Bucuresti 13.661 de patroni optand sa-si radieze firmele, in crestere cu 317 la suta fata de aceeasi perioada a anului trecut, dar sub media la nivel national, unde s-a inregistrat o crestere a numarului de radieri cu 414 la suta fata de primele noua luni ale anului 2009.

AGERPRES: Cum poate ajuta CCIB mediul de afaceri local si ce astfel de proiecte are in vedere?

Sorin Dimitriu: CCIB are o gama complexa de astfel de proiecte. Pentru a diversifica aria potentialilor parteneri de afaceri ai firmelor bucurestene, CCIB a directionat circa 90 la suta din misiunile sale catre tarile din Balcani, Asia si Africa de Nord (cu rezultate cuantificabile in cresterea cifrei de afaceri a companiilor reprezentate in aceste misiuni).

In baza acordurilor de cooperare incheiate cu organizatii similare din strainatate, Camera bucuresteana organizeaza, in regim de reciprocitate, misiuni si forumuri economice, precum si alte actiuni de prospectare a pietelor, utile firmelor romanesti care vor sa-si diversifice pietele de desfacere. De asemenea, punem la dispozitia comunitatii de afaceri servicii complete pentru promovarea produselor si serviciilor romanesti pe piete de interes, cum sunt cele din zona Golfului Persic, prin deschiderea, in acest an, a unei reprezentante in Emiratele Arabe Unite, la Sharjah.

Interesul CCIB de a sprijini comunitatea de afaceri se materializeaza, de asemenea, acum, la 20 de ani de la renasterea sistemului cameral romanesc, in implicarea si derularea unor proiecte finantate din programe interne si internationale; deschiderea unui Centru de Mediere prin care se faciliteaza rezolvarea litigiilor comerciale; crearea unor noi produse camerale, precum InfoFIN (analiza financiara facuta de specialistii CCIB, pe baza datelor de bilant); promovarea, ca domenii-cheie, a unor sectoare precum energia verde si protectia mediului, industria agroalimentara, turismul, indeosebi cel balnear, tehnologia informatiei; organizarea de cursuri, inclusiv de managementul proiectelor si analiza cost-beneficiu.

Am ales aceste cateva exemple pentru a sublinia ca CCIB este prezenta in toate momentele vietii unei firme, de la sprijinul pentru identificarea partenerilor de afaceri, la selectionarea si scolarizarea personalului, promovarea pe pietele externe, pana la ajutorul acordat in momentele mai putin placute, cand apar divergente cu partenerii de afaceri, dar si in momentele de sarbatoare, cand eforturile firmei sunt recunoscute sub luminile rampei, in cadrul Topului firmelor din municipiul Bucuresti si al topurilor de sectoare.

AGERPRES