INTERVIU Ioana Crihana, Director Executiv ANBPR: Circa 2,6 milioane de romani frecventeaza bibliotecile publice

INTERVIU Ioana Crihana, Director Executiv ANBPR: Circa 2,6 milioane de romani frecventeaza bibliotecile publice ioana crihanaanbprbilbioteci publicebiblionetparteneriate public-privat

Aproape doua treimi dintre romani recunosc rolul sporit al bibliotecii in comunitate si considera ca biblioteca publica indeplineste nevoile comunitatii. Din acest punct de vedere, Romania se situeaza pe locul 5 in Europa, dupa tari precum Finlanda (87%), Danemarca (69%), Spania (66%) și Belgia (62%).
Aproape jumatate dintre cei care frecventeaza bibliotecile au participat la activitati educative printre care meditatii, asistenta la teme, cursuri speciale de formare, intalniri comunitare, a afirmat Ioana Crihana, Director Executiv al Asociatiei Nationale a Bibliotecarilor si Bibliotecilor Publice din Romania (ANBPR).

Cifrele arata ca atat frecventa, cat si diversitatea activitatilor in biblioteca au crescut, insa Romania ramane departe de frecventa si oferta bibliotecilor din alte tari europene.

1. Care este cel mai longeviv parteneriat stabilit cu bibliotecile publice? In ce consta si cum a evoluat?

Bibliotecile publice au constientizat din ce in ce mai mult ca parteneriatele reprezinta modalitatea cea mai practica si rapida de a deveni si mai eficiente. Cei mai multi dintre managerii bibliotecilor publice din Romania au deja acorduri si protocoale de durata cu entitati dintre cele mai diverse: de la administratii publice locale si centrale, ONG-uri sau institutii educationale, pana la importanti reprezentanti ai zonei de business. Astazi sunt aproximativ 3000 de biblioteci publice la nivel national, iar paleta de parteneriate este foarte larga. Din acest punct de vedere, este dificil sa stabilim un top al „longevitatii”.

Oricare dintre parteneriatele agreate a adus un mai bun management al resurselor, un impact substantial in comunitate cu costuri mult mai mici pentru totii partenerii implicati. Daca ar fi, insa, sa ne referim la parteneriatul cel mai consistent si cu rezultatele cele mai bune pe termen lung, raspunsul este, fara indoiala, parteneriatul cu IREX Romania, care a facut posibila implementarea programului Biblionet. De asemenea, Asociatia Nationala a Bibliotecarilor si Bibliotecilor Publice din Romania (ANBPR) a primit sprijin financiar multianual pentru dezvoltarea capacitatii organizationale prin intermediul Fundatiei IREX (International Research and Exchange Board) incepand cu anul 2009, cu scopul principal de a asigura sustenabilitatea si autonomia financiara a Asociatiei pe termen lung.

Biblionet a reprezentat o investitie de 26,9 milioane de dolari realizata de Fundatia Bill & Melinda Gates, prin Fundatia IREX in Romania, avand ca principali parteneri Ministerul Culturii si Patrimoniului National, Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale, Microsoft, Fundatia EOS (Educating for an Open Society), ANBPR si bibliotecile publice din Romania. Prin fondurile atrase, ANBPR si-a optimizat procedurile de lucru interne, si-a eficientizat managementul organizational si financiar, a derulat numeroase programe de training pentru bibliotecari si a pus in aplicare propriile strategii de dezvoltare organizationala si advocacy, pentru o administrare mai eficienta a activitatilor si pentru reforma de fond a bibliotecilor din sistemul public. Acum, la finalul perioadei de finantare, Asociatiei Nationale a Bibliotecarilor si Bibliotecilor Publice din Romania ii revine rolul de a contribui la conservarea si permanentizarea rezultatelor, obiectiv deosebit de important in economia programului Biblionet.

2. Ce tip de parteneriate sunt favorizate?

Prin stabilirea de parteneriate, atat bibliotecile, cat si ANBPR, ca asociatia profesionala reprezentativa a bibliotecilor publice din Romania, au, practic, o serie de avantaje in termeni de randament financiar si managerial: resurse suplimentare, atingerea de noi segmente de public, cresterea impactului social, o mai mare transparenta a activitatilor, determinarea unei reactii favorabile din partea factorilor de decizie si, nu in ultimul rand, diversificarea paletei de servicii puse la dispozitia utilizatorilor. La nivelul bibliotecilor, parteneriatele imbraca diverse forme, in functie de scopul propus: sustinerea unor campanii initiate de terti, sustinerea actiunilor culturale sau sociale de interes comunitar.

Complexitatea acestor proiecte depinde in mare masura de deschiderea si creativitatea de care dau dovada managerii bibliotecilor si de oportunitatile de asociere pe care acestia le identifica la nivel local. Pentru ANBPR, ca asociatie profesionala cu traditie, parteneriatele reprezinta o conditie cvasi-obligatorie pentru evolutia sa organizationala. Astfel, am stabilit parteneriate creative si complexe cu organizatii internationale cum este IREX Romania, in derularea programului Biblionet, sau cu alte asociatii profesionale, fundatii, sau alte entitati non-profit implicate in procesul de dezvoltare comunitara, dar si cu edituri sau reprezentanti ai mediului de business.

Cu fiecare dintre acestea, ANBPR urmareste sa-si consolideze pozitia de partener eligibil si de importanta strategica atat in zona sa centrala de activitate, cat si in domeniul dezvoltarii comunitare, cu suportul tehnologiei. Incepand din 2010, ANBPR a incheiat protocoale de colaborare cu principalele organizatii ale administratiei publice locale si centrale, intre care Ministerul Culturii, Ministerul Societatii Informationale, Asociatia Oraselor din Romania, Uniunea Nationala a Consiliilor Judetene, Asociatia Municipiilor din Romania si Asociatia Comunelor din Romania. Aceste parteneriate ne ajuta sa crestem gradul de vizibilitate si sustinere nationala a bibliotecilor publice si contribuie semnificativ la imbunatatirea functionarii si dezvoltarea sistemului public de biblioteci.

3. Cate parteneriate numara pana in acest moment bibliotecile publice? In ce domenii?

Biblioteca publica este, in acest moment, antrenata intr-o gama larga de activitati de interes general: administratie publica, sanatate, invatamant, petrecerea timpului liber, achizitii publice, informatii turistice, divertisment, oportunitati de finantare, protectie sociala, implicare comunitara etc. Fiind vorba pe de o parte de initiative proprii la nivelul bibliotecilor, iar pe de alta parte de parteneriate identificate si realizate cu participarea ANBPR, numarul parteneriatelor active la nivel national ar fi, insa, dificil de stabilit cu exactitate. Biblioteca, prin traditie, este, poate, cea mai importanta institutie publica de informare a cetatenilor.

Si odata cu modernizarea acestora (punerea la dispozitie a computerelor conectate la internet, videoproiectoare, copiatoare si altele) si cu pregatirea constanta a bibliotecarilor in diverse domenii, cei care trec pragul bibliotecilor pot beneficia de indrumare in comunicarea cu autoritatile, pot naviga pe Internet, pot cere consultanta pentru idei de afaceri, pot solicita ajutor pentru reintegrare sociala, pot avea acces la oferte de munca sau pot aplica pentru subventiile agricole. De aici si interesul partenerilor in ce priveste stabilirea unor relatii de colaborare cu bibliotecile publice si, implicit, cu ANBPR. Intre actorii din zona de business care au identificat potentialul urias al bibliotecilor publice putem enumera: URSUS, VISA, ECDL, WOLTERS KLUWER, ELEFANT.RO, CISCO etc.

4. Cine sunt beneficiarii acestor parteneriate? Exista cifre: cati beneficiari, varste, rezultate?

In functie de tipologia proiectelor in care se implica bibliotecile, vorbim de segmente de public specifice. Statisticile colectate sunt, insa, evidentiate per proiect, si nu ca volume generale. Spre exemplu, in urma parteneriatului cu Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura, peste 80.000 de fermieri au accesat subventiile agricole cu ajutorul bibliotecilor publice, primind subventii de peste 100 milioane de euro. Bibliotecarii au fost instruiti sa ajute satenii in completarea declaratiilor pentru subventii, online. Peste 2.000 de oameni instruiti in acordarea primului ajutor, 86 de bibliotecari, 90 de biblioteci si cel putin 1 viata salvata. Acestea sunt cifrele care au adus recunoastere internationala pentru Biblioteca Gh. Asachi din Iasi in cadrul unei competitii mondiale de inovatie în biblioteci.

Toate acestea au fost posibile printr-un proiect realizat in parteneriat cu Crucea Rosie, care a vizat instruirea mebrilor comunitatii in acordarea primului ajutor, prin intermediul bibliotecilor publice din judetul Iasi. Visa Europe a implementat un proiect incepand cu vara lui 2013 unde bibliotecari din noua judete (Botosani, Buzau, Cluj, Dambovita, Dolj, Hunedoara, Mures, Salaj si Valcea) au participat la un curs de formare de formatori, sustinut de catre organizatia Junior Achievement, instruind, la randul lor, bibliotecarii locali. Parteneriatul Visa Europe, Junior Achievement si Biblionet pentru programul Banii IQ urmareste o minima alfabetizare financiara pentru o mai buna organizare a bugetului fiecaruia. Proiectul a fost extins de atunci in mai multe biblioteci judetene, municipale sau comunale. In prezent, aproximativ 623 de bibliotecari au trecut prin acest tip de instruire si organizeaza la randul lor sesiuni de instruire in comunitatile locale din care provin.

5. Cum sunt stabilite parteneriatele? Companiile apeleaza la biblioteci sau invers? Pot fi abordate biblioteci independent sau se apeleaza numai prin ANBPR?

Daca exista o convergenta de obiective intre parteneri, este mai putin important cine are initiativa colaborarii. Sunt situatii in care partenerii apeleaza la ANBPR pentru a ajunge, in cele din urma, la bibliotecile cu profilul cel mai adecvat si care raspund cel mai bine nevoilor specifice ale parteneriatului. Exista, insa, si cazuri in care bibliotecile au o experienta favorabila cu un partener local, trecandu-se ulterior la extinderea colaborarii la nivel national, cu implicarea Asociatiei. Exista, de asemenea, preocupari la nivelul ANBPR pentru o abordare stategica a problematicii parteneriatelor. Cea mai recenta initiativa a Asociatiei este aceea de a evalua potentialul de dezvoltare comunitara al bibliotecii publice, in raport cu demersurile de responsabilitate sociala ale companiilor.

In acest sens, am lansat, recent, un sondaj privind serviciile moderne de biblioteca existente la nivel national si ne dorim sa punem, astfel, bibliotecile in relatie cu companiile active in zona de CSR. Periodic, avem consultari profesionale, se concep planuri de actiuni si se fac demersuri pentru cresterea implicarii bibliotecilor in paradigma dezvoltarii comunitare. Pentru a ajunge, insa, ca bibliotecile publice sa poata deveni piloni esentiali ai dezvoltarii comunitatilor pe care le servesc, asa cum se intampla in Occident, este nevoie de fonduri substantiale, care sa fie directionate catre diversificarea serviciilor, calificarea personalului si dotarile tehnice aflate la dispozitia bibliotecilor. Si aici diversele tipuri de parteneriate pot ajuta bibliotecile publice si implicit, comunitatile locale pe care acestea le servesc.

6. Cat de frecventate sunt bibliotecile publice in Romania de azi?

In martie anul trecut, Fundatia care a finantat programul Biblionet, Fundatia Bill & Melinda Gates, a publicat un studiu asupra bibliotecilor la nivel european, iar rezultatele reusesc sa portretizeze situatia actuala. Astfel, 2,6 milioane de romani (16%) frecventeaza bibliotecile publice. Rolul sporit al bibliotecii in comunitate este recunoscut de catre 61% dintre romani, care considera ca biblioteca publica indeplineste nevoile comunitatii, situand Romania pe locul 5, dupa tari precum Finlanda (87%), Danemarca (69%), Spania (66%) și Belgia (62%). 48% dintre cei care frecventeaza bibliotecile au participat la activitati educative printre care meditatii, asistenta la teme, cursuri speciale de formare, intalniri comunitare. Cifrele ne arata ca atat frecventa, cat si diversitatea activitatilor in biblioteca au crescut, insa suntem in continuare departe de frecventa si oferta bibliotecilor din alte tari europene.

7. In ce a constat modernizarea bibliotecilor publice in Romania? Cate au fost modernizate si cum?

Biblionet si-a propus sa creasca accesul publicului larg la informatie prin introducerea tehnologiei moderne in bibliotecile publice. In Romania exista 2.876 de biblioteci in cele 41 de judete si municipiul Bucuresti, dintre acestea, 89% sunt institutii de dimensiuni mici, localizate in mediul rural. Prin programul Biblionet au fost dotate deja peste 2.300 de biblioteci locale cu peste 10.000 de calculatoare si echipamente IT conexe, pentru a oferi acces gratuit la internet, si a instruit aproape 3.000 de bibliotecari pentru a fi capabili sa initieze si indrume, la randul lor, utilizatorii in accesarea informatiei.

Una dintre performantele importante ale programului Biblionet este aceea ca 800.000 de persoane au accesat pentru prima data internetul intr-o biblioteca publica. Sa nu uitam ca in sistemul public de biblioteci dotarile sunt inca inegale: exista biblioteci de nivel european, dar si altele cu dotari destul de precare. Pentru a putea vorbi de dezvoltarea de noi functionalitati si de optimizarea serviciilor existente, bibliotecile ar trebui aduse la un nivel uniform al dotarilor. Asa cum s-a intamplat deja in alte state, biblioteca romaneasca trebuie sa-si descopere si sa-si cultive adevarata vocatie comunitara. Aceasta vocatie depinde de asteptarile publicului in relatia cu biblioteca si de puterea de adaptare a bibliotecarilor la noile instrumente si suporturi de informare.

Foto: Ioana Crihana, Director Executiv ANBPR.