Ce sunt banii si de ce avem incredere in ei - ANALIZA
banipietre pretioasebancnoteaurargintdobanzi
Uneori ii visam, ne certam si ne ingrijoram pentru ei, ii sarbatorim sau ii economisim... Dar ce sunt de fapt banii si de ce avem atata incredere in ei?
In trecut banii obisnuiau sa fie pietre pretioase, gloante, tigari, neveste si chiar sex. Insa cel mai adesea au fost aur sau argint.
Astazi banii sunt dreptunghiuri din hartie sau polimer, monede si cifre pe ecranul unui computer. Bancile centrale sunt singurele cu drept de emitere de moneda.
Cum au aparut banii
Initial banii au fost marfurile. Se crede ca primele monede stantate au aparut in jurul anului 650 i.e.n. Primele bancnote din lume - jiaozi - au fost emise in secolul 10 in China. In 1661, Regatul Suediei a tiparit primele bancnote oficiale, prin nou infiintata Banca a Stockholmului. Cea mai veche bancnota din Anglia a aparut in 1699. In 1694, cand Banca Angliei a fost fondata - pentru a ajuta la finantarea razboaielor - institutia accepta depozite in aur si in schimb elibera bancnote. Hartiile le garantau proprietarilor aurului ca depozitele lor sunt plasate intr-un loc sigur si ca vor putea recupera metalul pretios in viitor. Pe primele bancnote aparea scris: "Plateste-l pe purtator cand acesta cere". Mesajul apare si pe lirele de astazi. Asa a luat nastere
standardul aur. Nu se tipareau noi bancnote de catre banca centrala daca acestea nu aveau acoperire in metalul galben. Acest standard a fost pastrat in Imperiul Britanic pana putin dupa Primul Razboi Mondial.
S-a renuntat la standardul aur pe timp de razboi, cand banii trebuiau sa fie mai flexibili. Este necesara o cantitate mai mare de bani pentru ca rotitele economiei sa se invarta in continuare.
Astazi, banii nu mai au deseori in spate nimic tangibil, precum aurul sau argintul, ci doar garantia bancii centrale care i-a emis.
In timpul razboiului civil american, guvernul federal a emis asa numitele United States Notes, cunoscute popular sub denumirea de "greenbacks". Pana la izbucnirea Primului Razboi Mondial, majoritatea tarilor dispuneau de propriile bancnote.
Prin tratatul de la Bretton Woods s-a stabilit ca 31,10 grame de aur valoreaza 35 de dolari. Intelegerea a functionat din 1944 pana in 1971, cand SUA a decis sa renunte la convertibilitatea dolarului in aur. Momentul este cunoscut ca "Socul Nixon". Richard Nixon era presedintele american in timpul mandatului caruia s-a luat masura.
Ne-am complicat
De atunci a devenit clar ca banii nu mai functioneaza ca inainte. Masina economica a crescut substantial in dimensiuni, deoarece tranzactionam banii intr-un mod foarte complicat, iar pana si expertii au dificultati in a intelege toate mecanismele pietelor financiare. "Oamenii din interiorul sistemului credeau ca au descoperit noi modalitati de administrare a riscului. De fapt a crescut riscul", spune autorul John Lancaster.
Ca rezultat al masurii din 1971, mase de credite ieftine au fost pompate in sistemul financiar global. Potrivit lui Dylan Grice, strateg global la grupul bancar francez Societe Generale, o eroare majora facuta de oameni a fost aceea ca au confundat banii cu creditele: "Creditul inseamna ca trebuie sa-i platesti cuiva inapoi, banii nu. Banii sunt ai tai si asta este diferenta fundamentala." Bancile primesc banii tai prin depozite si apoi ii imprumuta altcuiva. "Asta este creditul", spune Grice. "Ce au creat astfel nu sunt bani. Sistemul bancar creaza credite si bancile centrale sunt cele care creaza bani... iar ultimii ani au fost un caz foarte clar de distrugere cauzata de pierderea controlului creditelor in timp ce incerci sa controlezi banii", explica Grice.
De ce scot bancile centrale noi bani
Recent, in SUA si Marea Britanie, bancile centrale au creat miliarde de dolari si lire sterline. Asta deoarece in sistem nu exista suficienta lichiditate, "uleiul" unei economii. Doar o banca centrala poate "inventa" bani din aer curat. Ultima data Banca Angliei a creat 50 miliarde de lire sterline. Institutia este unul din cei noua membri ai Monetary Policy Committee, care se intalneste pentru a decide dobanzile si in legatura cu tiparirea de bani.
Totusi, cum reusesc bancile centrale sa nu genereze inflatie scotand bani pe banda rulanta? Cumpara obligatiuni de stat de la institutii financiare, precum fonduri de pensii, banci sau companii de asigurari, pentru ca banii sa aiba acoperire. Cei care primesc banii ii folosesc pentru a cheltui si mentine in miscare mecanismele economice.
Uneori bancile centrale tiparesc bani atunci cand exista pericolul intrarii in deflatie. Deflatie nu inseamna doar preturi in scadere, ci si salarii in scadere. Crticii spun ca prin injectarea masiva de bani in piata, banca centrala creaza o bomba inflationista cu ceas. Altii spun ca fara tiparnita, economiile britanica si americana ar fi fost intr-o situatie grava acum.
Surse: BBC News, Economicshelp.org
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML