5 motive pentru care munca la birou nu mai este la moda

Dupa cum spune Keen, ne petrecem mare parte din timp la munca. De asemenea, cei mai multi dintre noi inca irosim timpul pe naveta, pentru a veni la birou, unde suntem platiti sa lucram in spatii restranse sau celebrele “cubicles”-uri. Unora le place. Altora, nu. 

Care este viitorul muncii, in contextul tehnologiei foarte avansate, la indemana oricui? Poate supravietui biroul traditional sau pe viitor vom lucra toti de acasa si ne vom intalni foarte rar cu sefii si colegii? Keen ofera cinci motive pentru care biroul secolului 20 a devenit istorie.

1. Avem la indemana tot soiul de dispozitive inteligente, oriunde mergem.

In 2020, estimeaza Ericsson, vor exista 50 miliarde dispozitive conectate la internet in toata lumea. Multe din acestea – precum masinile autonome si ochelarii inteligenti Google Glasses – vor face parte din internetul lucrurilor, asa cum il numeste vizionarul Kevin Ashton.

Va exista insa si un birou inteligent? Problema este legata de definitia biroului fix, destul de stupida, spune Keen. Biroul clasic nu este flexibil, adaptabil si nicidecum mobil. Reprezinta o ramasita a societatii industriale intr-o lume ultraconectata.

Astazi, nu mai avem nevoie sa calatorim, pentru a munci eficient. Munca merge alaturi de noi pretutindeni.

Orice lucru poate fi facut de pe telefon, tableta sau laptop. Cafeneaua cu wi-fi, smart car-ul sau avionul “inteligent”, toate ofera sansa maxima a productivitatii, intocmai ca un birou clasic.

Aceasta schimbare fundamentala este ilustrata excelent in cartea lui Scott Berkun, “The Year Without Pants: WordPress.com and the Future of Work”. Berkun si-a petrecut un an lucrand de pe platforma WordPress. Dupa cum spune in mod amuzant Berkun, “nu vom mai avea nevoie de pantaloni pe viitor”.

Munca se schimba. Companiile incep sa marginalizeze programul traditional de la 9.00 dimineata la 17.00 seara. Munca depinde tot mai des de creativitate, nu de ordinele date de sef.

Societatea se divizeaza intr-o elita mica a angajatilor foarte priceputi, interconectati si a celor “underclass”, care ofera o valoare mai redusa a muncii. Biroul clasic este pentru “oamenii modesti”, ideile modeste si companiile modeste, spune economistul Tyler Cowen. Daca doresti sa excelezi, trebuie sa “zbori” din biroul cubic si sa fii acompaniat de munca.

2. Ce se intampla insa cu diviziunea muncii?

Avem nevoie de birouri, unde oamenii pot sa lucreze, pot sa creeze, nu negam acest fapt. Totusi, tehnologia interconectata rezolva si acest impediment. Putem demola peretii biroului clasic. “Decesul biroului traditional” poate tine si de generatie. Dupa cum spune expertul in Generatia Y, Dan Schwabel, in lucrarea “Promote Yourself: The New Rules for Career Success”, generatia tinerilor “digitali” este orientata spre retele precum Mobileworks, care permit colaborarea. Revolutia imprimantelor 3D va inlocui fabricile obisnuite, asa cum le stim din mosi-stramosi. Co-fondatorul Netscape, Marc Andreesen, spune ca “software-ul inghite lumea”. Da. Dar inghite si biroul traditional, “din lemn”, la care ne petrecem orele de munca.

3. Tehnologia videoconferintelor (Skype) este atat de ieftina si eficienta, incat intalnirile virtuale sunt la fel de bune ca si cele fizice.

Videoconferinta ofera un multi-tasking mai eficient. Sa nu uitam si de YouTube, Vine si alte platforme video excelente. Timpul este de partea noastra si lucreaza in defavoarea biroului clasic, unde ne angajam sa venim “prin contract”.

4. Distinctia intre munca si relaxare este influentata de existenta emailului.

In secolul 20, mergeam la birou si apoi veneam acasa, unde ne relaxam sau ieseam cu prietenii. Emailul nu ne permite insa sa ne mai abandonam munca, oriunde am fi. Astfel, notiunea biroului traditional, abandonat si metamorfozat in cel “mobil”, devine o sabie cu doua taisuri. Potrivit criticului literar John Freeman, un angajat corporatist obisnuit primeste 200 de emailuri pe zi. Freeman vorbeste astfel despre Tirania Emailului, o situatie in care nu scapam niciodata de munca de la birou si nu mai mentinem limita traditionala intre munca si relaxare. 

 

5. De la Sao Paolo la Seul, de la Los Angeles pana in Beijing, naveta poate ocupa mai mult timp decat munca in sine; mega-orasele domina secolul 21, iar frecventarea biroului clasic devine demodata.

Cel mai mare obstacol in mega-orase va fi traficul. Unele din acestea vor oferi insa o retea atat de interconectata, incat oamenii vor putea lucra de oriunde. Pe masura ce viata urbana devine tot mai centralizata in marile orase, tot mai multi angajati productivi (si multumiti de jobul lor) vor prefera sa lucreze de acasa, bazandu-se pe tehnologiile comunicatiilor. Ideea “orasului inteligent” devine tot mai atractiva, scrie Keen. “Prefer insa notiunea de “angajat inteligent”; angajatul inteligent al viitorului va alege sa lucreze de la domiciliu, decat sa iroseasca timpul in trafic”, conchide Keen.